Simion Stefan a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, in decursul secolului al XVII-lea. In ziua de 21 iulie 2011, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna (30 noiembrie) si Simion Stefan (24 aprilie).
Sfantul Simion Stefan (mitropolit 1643-1656)
Despre viata marelui mitropolit roman Simion Stefan se cunosc foarte putine date, smerenia caracterizandu-l pe acesta dupa moarte, precum si in timpul vietii. Se stie totusi ca, mai inainte de a fi ales mitropolit, cuviosul Simion Stefan a slujit ca ieromonah, in manastirea ortodoxa din Alba Iulia.
In anul 1643, vrednicul Simion Stefan este numit Arhiepiscop si Mitropolit al Balgradului, al Vadului si al Maramurasului, precum si peste toata tara Ardealului. Noul mitropolit a urmat la slujire Sfantului ierarh Ilie Iorest, inlaturat din scaun si intemnitat, pentru apararea dreptei credinte, in fata calvinilor.
Biserica Ortodoxa din Transilvania era mult prigonita, romanii de aici fiind adesea exclusi din viata politica a principatului. Fiind prigoniti si pe motive confesionale, acestia erau supusi unui prozelitism calvin din ce in ce mai persuasiv. Pentru aceasta, este extraordinara lucrarea misionara a mitropolitului Simion Stefan de infruntare a calvinizarii fortate a romanilor din Transilvania, el acceptand in cult numai limba romana.
Cant a fost numit mitropolit, Simion Stefan a primit jurisdictia numai asupra a 3 protopopiate, din toate cele 20 de protopopiate ortodoxe ale Transilvaniei. Celelalte, asupra carora el nu avea nici un drept legal, canonic ori pastoral, au fost luate in mod abuziv, prin sprijinul principelui Gheorghe Rakoczy, de catre calvinul Geleji Katona Istvan.
Calvinii au savarsit atatea presiuni politice, incat noul mitropolit a fost supus unor noi obligatii calvine, 15 la numar, dintre care le amintim pe urmatoarele: predica sa fie rostita numai din Sfanta Scriptura, invatamantul teologic sa fie facut dupa Catehismul calvin, Sfintele Taine sa se reduca la paine si vin (simbolic), cultul icoanelor si al crucii sa fie inlaturat. La randul sau, liderul calvin din Transilvania detinea o serie de drepturi abuzive asupra bisericilor si slujitorilor ortodocsi.
In aceste conditii, mitropolitul Simion Stefan a reusit, din mila lui Dumnezeu, sa patreze neintinata dreapta credinta ortodoxa, precum si cultura romaneasca nationala. Astfel, in vremea sa, au fost editate doua lucrari de seama ale vietii bisericesti: "Noul Testament" (1648) si "Psaltirea" (1651). Desi singurul text semnat de Simion Stefan este "Predoslovie catra Maria sa Craiul Ardealului" (Gheorghe Rakoczy), tot lui ii sunt atribuite insa si cuvintele "Catre cititor" (introducerile), de la cele doua opere mai-sus amintite.
Pentru rugaciunile si prin contributia semnificativa a mitropolitului, in anul 1648, in Alba Iulia se tipareste, pentru prima data in limba romana, Noul Testament. Pe langa prefata mitropolitului, acesta mai contine si alte cateva parti originale, cum sunt introducerile la cele patru Evanghelii, precum si la unele capitole din Faptele Apostolilor. De asemenea, pe marginea paginilor s-a pastrat si un "Lexicon", care ofera sinonime si explicatii pentru unele neologisme si regionalisme. Astfel, renumita opera "Noul Testament de la Balgrad", il face pe Simion Stefan un om de seama al istoriei culturii romanesti si bisericesti.
Simion Stefan este primul mare invatat roman care defineste "circulatia cuvintelor" printr-o comparatie din domeniul monetar al vremii sale, cand banii de aur erau valabili pretutindeni: "Bine stim ca si cuvintele trebuie sa fie ca banii, ca banii aceia sunt buni carii umbla in toate tarile; asea si cuvintele, acealea sunt bune, carele le inteleg toti."
Actiunea temerara de traducere din limba greaca, latina si slavona, in limba romana, a Noului Testament si apoi tiparirea lui, a scos in evidenta dimensiunea teologica a ierarhului balgradean. Competenta carturareasca s-a reliefat cu prisosinta in tot ce s-a petrecut in cei 13 ani de arhipastorire. Spiritul patriotic al mitropolitului se regaseste plenar in "predoslovie". Aceasta este un "testament" si un "mesaj peste timp", imbinand in mod armonios neamul si legea, prin iubirea si statornicia pastoritilor.
Pe langa valoarea culturala si nationala a editarii, in limba romana, a operelor mai-sus amintite, mai de pret este reusita mitropolitului de a pastra neatinsa dreapta credinta. Promovand cultura nationala, mitropolitul Simion Stefan a urmarit mai ales pastrarea nealterata a invataturii crestine, mostenita de la inaintasul sau, Sfantul ierarh martir Ilie Iorest.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.