Sfantul Irinarh este un cuvios care a trait zavorat intr-o chilie smerita din Rostov, Rusia. Pentru viata lui sfanta, cuviosul este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 13 ianuarie.
Sfantul Irinarh, zavoratul din Rostov
Sfantul Irinarh s-a nascut in apropiere de Rostov, din parinti simpli si credinciosi. Inca din copilarie, tanarul Ilie, dupa cum a fost numit la Botez, se va arata iubitor de liniste si de viata singuratica, marturisindu-si dorinta de a se calugari. Cu toate acestea, tanarul Ilie va ramane acasa pana la varsta de 30 de ani, impreuna cu mama lui, ramasa vaduva, si cu fratele sau.
Implinind varsta maturitatii, tanarul Ilie va merge in Manastirea Sfintii Boris si Gleb, unde va fi tuns in monahism, primind numele Irinarh, si randuit ca paraclisier. Se spune ca nici un vietuitor al manastirii nu l-a aflat pe ravnitorul Irinarh manios sau cartitor, indiferent de lipsurile sau ascultarile grele pe care le savarsea. Adesea, sfantul Irinarh era aflat descult si imbracat cu haine proaste, pe ale sale dandu-le celor saraci si lipsiti. Pentru nevointele si faptele sale de milostenie, cuviosul era aspre mustrat de ceilalti, iar uneori era chiar pedepsit.
Fiind randuit in canon la o ascultare departe de manatire, sfantul s-a mahnit mult pentru ca nu putea participa la slujbele savarsite in biserica, drept pentru care a mers in Manastirea Sfantul Avramie. Fiind nelinistit pentru plecarea sa din ascultarea randuita de staret, cuviosul s-a rugat mult lui Dumnezeu sa-i descopere ce sa faca. Drept raspuns, Sfantul Avramie i-a aparut cuviosului in vis, linistindu-l si zicandu-i sa ramana in linistea manastirii sale.
Dupa ce si-a inmormanta mama, despre moartea careia a aflat prin descoperire dumnezeiasca, Cuviosul Irinarh s-a retras vreme de 40 de zile in Chilia pustnicului Lazar, petrecand in lacrimi, rugaciune si post. In acest loc avea sa-l intalneasca sfantul pe nevoitorul Pimen, cara petrecea zavorat si purta pe sine niste lanturi grele de fier. Aprinzandu-se de dor dupa manastirea sa de metanie, sfantului i-au aparut in vis Sfintii Boris si Gleb ca mergand sa vorbeasca staretului pentru el. A doua zi, un trimis al staretului a venit la chilia cuviosului Irinarh si l-a rugat sa se intoarca in manastirea iubita.
Cand a pasit pe poarta manastirii, sfantul purta pe sine lanturile cele grele de fier. Zavorandu-se in chilia primita de la staret, sfantul s-a legat pe sine cu lanturi grele de fier, purtand la gat nenumarate cruciulite. Nefiind inteles de ceilalti vietuitori, cuviosul Irinarh a fost alungat iarasi din manastire. Pentru aceasta, cuviosul s-a retras si s-a nevoit iarasi langa nevoitorul Lazar. Dupa un an de zile, staretul manastirii a venit personal la acesta, cerandu-si iertare si chemandu-l inapoi. Zavarandu-se iarasi in chilie, sfantul s-a infasurat pe sine un lant si mai mare, lung de aproximativ 30 de metri, iar noaptea nu dormea decat numai cateva ceasuri.
Nu dupa multa vreme, Sfantul Cuvios Irinarh a primit de la Dumnezeu darul cunoasterii celei duhovnicesti, pe multi ajutand si tamaduind. Astfel, sfantului i-a fost descoperita invazia lesilor asupra Rusiei, lucru pe care l-a si transmis tarului. Cand lesii au ajuns aproape de Rostov, ei s-au oprit si la manastirea in care se nevoia Sfantul Irinarh. Cand l-a intalnit pe conducatorul lor, sfantul i-a spus sa plece grabnic din tara, spre a trai in continuare. Minunat de curajul batranului, acesta nu a mai distrus manastirea.
Cu numai doi ani inainte de trecerea sa la cele vesnice, cuviosul a fost iarasi alungat din manastire, de aceasta data cu violenta, rupandu-i-se o mana si fiind inchis intr-o camera. Revenind lesii in Rostov, acestia l-au cautat si l-au aflat pe Cuviosul Irinarh, marturisindu-i faptul ca liderul lor a murit, asa cum el profetise. Lesii au plecat atunci din regiunea Rostov, cinstindu-l pe batran.
Zavoratul din Rostov trece la cele vesnice in ziua de 13 ianuarie 1616, la varsta de 69 de ani. Sfantul a fost inmormantat in locul dorit de acesta, anume intr-o pestera sapata cu mana sa. Crucea si lanturile sfantului au ramas celor care l-au iubit, multe tamaduiri savarsind.
Moastele Sfantului Cuvios Irinarh, zavoratul din Rostov, se pastreaza cu mare cinste in biserica cea mare a Manastirii Sfintii Boris si Gleb, precum si cinstitele sale lanturi. Locuri de pelerinaj si de mare mangaiere duhovniceasca mai sunt si cele din chilia si izvorul sau.
Anual, in cinstea sfantului are loc o mareata procesiune, care dureaza patru zile (19-22 iunie) si parcurge o distanta de 70 de kilometri, dupa cum urmeaza: in prima zi se pleaca din biserica manastirii, dupa un canon de rugaciune, savarsit langa Moastele cuviosului, si se merge la chilia sfantului; in urmatoarele doua zile se ajunge in satul Kondakova; in cea de-a patra zi se savarseste Sfanta Liturghie arhiereasca in satul cu pricina, dupa care se merge la Izvorul Cuviosului.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.