Sfantul Mucenic Isaachie de la Optina este unul dintre Cuviosii care s-au nevoit duhovniceste si au sfintit pamantul Manastirii Optina, din Rusia. Nascut in anul 1865, intr-un sat din regiunea Orlovsk, si trecut la cele vesnice in ziua de 26 decembrie 1938, acest cuvios barbat a fost impuscat de dusmanii Bisericii lui Hristos.
Manastirea Optina este una dintre cele mai mari si renumite manastiri de calugari din intreg Rasaritul Ortodox. Aceasta se afla in Rusia Centrala, la aproximativ 130 de kilometri de Moscova si la mica distanta de localitatea Kozelsk. Ea este considerata a fi centrul spiritualitatii Bisericii Ortodoxe Ruse, inca din secolul al XIX-lea. Obstea acestei manastiri a dat lumii multi sfinti cuviosi parinti.
Sfantul Mucenic Isaachie de la Optina
Ivan Nicolaevici Bobrikov, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in anul 1865, in satul Ostrov, din regiunea Orlovsk. Parintii sai, oameni simpli, dar credinciosi, l-au ajutat pe copil sa mearga la scoala din sat. Tatal sau, Nicolae, si-a petrecut ultimii ani ai vietii in Manastirea Optina, ca schimonah, trecand la cele vesnice in ziua de 22 aprilie 1908.
Ivan a pasit pragul Manastirii Optina in anul 1884, pe cand avea doar 19 ani. Cand a fost prezentat Cuviosului Ambrozie, acesta din urma i-a spus: "Te vor executa!", prevazand sfarsitul mucenicesc al acestuia. Tot dintru inceput, despre fratele Ivan se zicea: "Acesta va fi ultimul arhimandrit al Optinei." La indemnul Cuviosului Ambrozie, fratele Ivan a fost luat ca ucenic de catre Cuviosul Isaachie.
Noul vietuitor a fost primit in obste in ziua de 17 decembrie 1897. Mai apoi, in ziua de 7 iunie 1898, fratele Ivan a fost tuns in monahism, primind numele Isaachie. In ziua de 20 octombrie 1898 a fost hirotonit intru slujirea de ierodiacon, iar in ziua de 24 octombrie a fost hirotonit ieromonah, de catre Preasfintitul Veniamin, episcopul din Kaluga.
In ziua de 30 august 1913, dupa trecerea la cele vesnice a Cuviosului Xenofont, obstea si l-a ales staret. In situatia sociala si materiala creata de Primul Razboi Mondial, de revolutie si de un razboi civil, conducerea manastirii nu putea fi incredintata decat unui om care putea patimi oricat de mult pentru Biserica lui Hristos, prigonita tot mai mult in acea vreme. In anul 1916, saracia fiind tot mai prezenta in sate si orase, Manastirea Optina a recurs la o tot mai atenta restrangerea a nevoilor proprii, spre a-i putea ajuta pe toti necajitii care ii calcau pragul.
Desi, in ziua de 23 ianuarie 1918, manastirea a fost inchisa de autoritatile civile, cativa barbati cuviosi au ramas in incinta acesteia, in "scopul" de a munci pamantul. La inceputul anului 1923, insa, din manastire au fost scosi si ultimii vietuitori, toate bisericile fiind inchise. Ansamblul monahal a fost preluat de o institutie publica, iar cladirile mai deosebite au fost amenajate in asa-numitul "Muzeul Sihastria Optina".
Cuviosul Isaachie a fost scos din manastire, fiind obligat sa dea "muzeului" tot avutul material si financiar de care manastirea inca mai dispunea. In bisericile din Sihastria Optina nu se vor mai savarsit slujbe pentru o perioada de mai bine de saizeci si cinci de ani. Staretul si ceilalti vietuitori si-au gasit refugiu in cateva apartamente din orasul Kozelisk, dupa o vreme, putand sluji in biserica orasului.
In vara anului 1929, cand tot mai multi oameni erau arestati, au fost aruncati in inchisoare si monahii de la Optina, impreuna cu staretul lor, Cuviosul Isaachie. Dupa ce au stat o perioada in inchisoarea din Kozelisk, monahii au fost dusi in Smolensk. La inceputul anului 1930, dupa o ancheta superficiala, toti monahii au fost exilati. Cuviosul Isaachie a fost trimis in orasul Belec, din regiunea Tula.
In anul 1932, dupa numai doi ani, Cuviosul Isaachie de la Optina a fost arestat din nou, fiind invinuit ca este implicat in dosarul episcopului Nichita Pribatkov, care era acuzat de a fi instigat poporul sa opuna rezistenta revolutiei. In anul 1937 au fost arestati o suta de preoti si monahi, toti fiind impuscati. Mai apoi, in ziua de 16 decembrie 1937, alti douazeci au fost arestati, torturati si omorati.
In ziua de 25 decembrie 1937, cei arestati, printre care si Cuviosul Isaachie, au fost condamnati la moarte, de autoritatile din Belev. In ziua de 26 decembrie, in drum spre Tula, pe la kilometrul 162, pe soseaua Simferopol, cuviosii au fost impuscati si ingropati in taina.
"O, preaslaviti drepti ai lui Hristos, Cuviosilor Parinti si Stareti, Moise, Antonie, Isaachie, Ilarion, Anatolie; Iosif si al doilea Isaachie, Leon, Macarie, Ambrozie, Varsanufie, al doilea Anatolie, Nectarie si Nicon, ca sapte stalpi si sapte luminatori ati stralucit in Sihastria de la Optina! Auziti aceasta rugaciune a noastra si pogorati-ne de la Hristos dar de smerenie si pomenire a mortii, sa ne izbaveasca cu harul Sau de tot raul si sa ne invredniceasca de sfarsit crestinesc pe toti care ii cantam Lui: Aliluia!"
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.