Sfantul Nectarie este socotit drept "ultimul staret de la Optina". Nascut in anul 1853, intr-o localitate din regiunea Orlov, si trecut la cele vesnice in ziua de 29 aprilie 1928, acest cuvios parinte s-a aratat facator de minuni inca din timpul vietii, precum a ramas si dupa fericita sa adormire. Astazi, cinstitele sale Moaste se afla asezate in catedrala mare a Manastirii Optina.
Manastirea Optina este una dintre cele mai mari si renumite manastiri de calugari din intreg Rasaritul Ortodox. Aceasta se afla in Rusia Centrala, la aproximativ 130 de kilometri de Moscova si la mica distanta de localitatea Kozelsk. Ea este considerata a fi centrul spiritualitatii Bisericii Ruse, inca din secolul al XIX-lea. Obstea acestei manastiri a dat lumii multi sfinti cuviosi parinti.
Sfantul Nectarie de la Optina
Nicolae Vasilievici Tihonov, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in anul 1853, in localitatea Elit, din regiunea Orlov. Parintii sai, oameni simpli, nu aveau o situatie materiala deosebita. Tatal sau, care lucra la moara, a trecut la cele vesnice pe cand Nicolae era inca mic. Mama sa, care i-a daruit o educatie deosebita, a trecut si ea la cele vesnice, nu dupa multa vreme.
Ramanand orfan, copilul s-a angajat ca ajutor in pravalia unui negustor din oras. De fiecare data, in timpul liber, el se indeletnicea cu citirea cartilor bisericesti si cu participarea la sfintele slujbe.
In anul 1873, pe cand avea doar 20 de ani, tanarul Nicolae a pasit pe poarta Manastirii Optina, avand in mana doar Sfanta Scriptura. Dupa o convorbire cu staretul sihastriei, anume Cuviosul Ambrozie, el nu a mai parasit vreodata locul sfintit in care Dumnezeu i-a indrumat pasii. A fost randuit, ca ascultare, langa Cuviosul Anatolie, iar ca duhovnic si l-a pastrat pe Cuviosul Ambrozie.
Dupa o perioada in care s-a ocupat de florile din gradina manastirii, fratele Nicolae a fost randuit in slujirea de paraclisier. Chilia lui, in care se va nevoi mai bine de douazeci de ani, se afla in apropierea bisericii. Din pricina indelungilor privegheri, fratele Nicolae intarzia adesea la biserica, iar ceilalti frati se plangeau de el.
Cuviosul Ambrozie, insa, obisnuia sa zica tuturor celor din obste: "Aveti rabdare, acest Nicolae va fi de folos multora!" Astfel, in data de 14 martie 1887, fratele Nicolae a fost tuns in monahism, primind numele "Nectarie", iar in data de 19 ianuarie 1894 a fost hirotonit intru slujirea de ierodiacon. Mai apoi, in anul 1898, cuviosul a fost hirotonit intru ieromonah de catre arhiereul din orasul Kaluga.
Cuviosul Nectarie de la Optina a primit inca de la inceput mari daruri duhovnicesti de la Dumnezeu. Intre acestea, ceilalti frati au deosebit darul discenamantului, al cunoasterii inimilor si al tamaduirii bolnavilor. Pe toate acestea, insa, cuviosul le ascundea cu o smerenie nebuneasca.
In anul 1912, pe cand avea 59 de ani, obstea din sihastrie a hotarat sa fie pus staret. Afland aceasta, Cuviosul Nectarie a refuzat categoric, zicand: "Nu, parinti si frati! Am putina minte si nu pot duce o astfel de povara." In cele din urma, dupa multe insistente, primind canon de ascultare, cuviosul a acceptat staretia.
Cata vreme a fost staret, sfantul a fost foarte cercetat de pelerinii care au venit in sihastrie, el avand pentru fiecare suflet medicamentul sau mangaierea potrivita. Toti erau uimiti de intelepciunea si cunoasterea sa, neputand crede ca toate aceste daruri veneau doar din Sfanta Scriptura.
In anul 1923, dupa inchiderea manastirii, de catre autoritatile atee, Cuviosul Nectarie a fost arestat si aruncat in inchisoare. Dupa eliberarea din inchisoare, sfantul a locuit la un om simplu din satul Holmscina. In ciuda tuturor greutatilor vremii, multi dintre fiii sai duhovnicesti au continuat sa-l viziteze, pentru indrumare si pentru intarire.
Sfantul Cuvios Nectarie a trecut la cele vesnice in data de 29 aprilie 1928, pe cand avea 75 de ani, fiind inmormantat in cimitirul local. Mai tarziu, in data de 3 iulie 1989, dupa redeschiderea manastirii, cinstitele sale Moaste au fost aduse si asezate in biserica mare a Manastirii Optina. Haina in care a fost inmormantat sfantul era neputrezita, iar cinstitul sau trup imprasita o mireasma placuta.
"O, preaslaviti drepti ai lui Hristos, Cuviosilor Parinti si Stareti, Moise, Antonie, Isaachie, Ilarion, Anatolie; Iosif si al doilea Isaachie, Leon, Macarie, Ambrozie, Varsanufie, al doilea Anatolie, Nectarie si Nicon, ca sapte stalpi si sapte luminatori ati stralucit in Sihastria de la Optina! Auziti aceasta rugaciune a noastra si pogorati-ne de la Hristos dar de smerenie si pomenire a mortii, sa ne izbaveasca cu harul Sau de tot raul si sa ne invredniceasca de sfarsit crestinesc pe toti care ii cantam Lui: Aliluia!"
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.