Sfantul Onisim, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 15 februarie, a fost robul Sfantului Filimon si ucenicul Sfantului Apostol Pavel. In epistola catre Filomon, care este cea mai scurta carte a Sfintei Scripturi, Sfantul Apotol Pavel mijloceste pentru iertarea lui Onisim, care era robul celui dintai. Dupa ce se intoarce la stapanul sau si primeste iertarea, Onisim se invredniceste de hirotonia intru episcop si, in cele din urma, de cununa muceniceasca.
Potrivit sinaxarului din ziua de 22 noiembrie, Sfintii Apostoli din cei saptezeci, Filimon, Arhip, Onisim si Apfia, care au fost ucenici ai Sfantului Apostol Pavel, l-au slavit pe Dumnezeu cu moarte muceniceasca in vremea imparatului Nero (37-68). Potrivit traditiei, Sfantul Onisim, cel din ceata celor saptezeci de Apostoli, a fost episcop al Bizantului, intre anii 54-68. Drept urmare, Sfantul Apostol Onisim, cel praznuit in ziua de 22 noiembrie, nu este robul lui Filimon, caci acesta din urma s-a botezat abia in jurul anului 63. Astfel, robul lui Filimon sau este socotit Parinte Apostolic, iar nu Apostol, ca unul care i-a cunoscut direct pe Sfintii Apostoli.
Sfantul Onisim, robul devenit episcop
Sfantul Onisim a fost robul Sfantului Filimon. Acesta din urma, avand o familie nobila, locuia in cetatea Colose, din Frigia. In urma propovaduirii Sfantului Apostol Pavel in cetatea Colose, Filimon, Apfia (sotia), și Arhip (fiul) s-au botezat și si-au transformat casa in biserica.
In jurul anului 63, dupa ce a gresit fata de stapanul sau, temandu-se de pedeapsa, robul Onisim a fugit in cetatea Roma. Aflandu-se ca este rob si ca a fugit de la stapanul sau, Onisim a ajuns in temnita, alaturi de Sfantul Apostol Pavel. Ascultand cuvintele Evangheliei si crezand in Hristos, Onisim a fost botezat de Sfantul Pavel, caruia i-a slujit precum un fiu.
Pentru ca Sfantul Pavel il botezase si pe Filimon, el a intocmit o epistola catre acesta, cerandu-i cu multa smerenie sa il ierte pe robul sau Onisim si sa-l primeasca inapoi ca pe un frate. Apoi, el l-a trimis pe Onisim la stapanul sau, spre a-i inmana scurta epistola. Dupa ce a citit scrisoarea, Sfantul Filimon l-a iertat din toata inima pe Onisim si l-a trimis inapoi, la Roma, spre a-i fi de folos Apostolului Pavel. In cele din urma, Sfantul Filimon, cel din ceata celor saptezeci de Apostoli, a fost hirotonit episcop de Gaza, in Palestina.
Primind eliberarea, Sfantul Onisim a mers la Roma, unde a slujit Apostolilor pana la adormirea lor in Domnul. Apoi, dupa ce a propovaduit Evanghelia in multe cetati din Spania, Carpetania, Colose si Patra, el a fost randuit episcop de Efes, urmand Sfantului Apostol Timotei.
In vremea imparatului Traian (89-117), Sfantul Onisim a fost arestat si adus la judecata, inaintea eparhului Tertullus. Nevrand sa renunte la credinta sa, Sfantul Onisim a fost aruncat intr-o temnita intunecata, unde a fost lasat timp de 18 zile. Apoi, inca marturisindu-L pe Hristos, el a fost aruncat in inchisoarea din cetatea Puteoli, aflata langa actualul Napoli.
Dupa o vreme, in jurul anului 109, cand eparhul si-a amintit de Onisim si l-a cercetat, vazand ca acesta nu inceta a propovadui Evanghelia lui Hristos, a poruncit sa fie intins jos, iar patru oameni sa il bata cu toiege, fara mila. In cele din urma, dupa ce i-au sfaramat multe oase, paganii i-au taiat capul. Atunci, o femeie credincioasa a luat trupul Sfantului Onisim si l-a asezat intr-o racla de argint.
"Ca o raza datatoare de lumina te-a luminat pe tine Soarele lumii si Invatatorul, ca sa luminezi lumea cu lumina propovaduirii si cu fulgerele cele dumnezeiesti sa pierzi intunericul inselaciunii; si sa luminezi cugetele credinciosilor, marite apostole Onisim, prin lucrari de minuni de multe feluri."
"Pe tine cel atras la credinta de inteleptul Pavel, trambita cea dumnezeiasca, si luminat in chip tainic prin cuvantul adevarului si marturisit pentru lucrarea faptei bune si intarirea credintei, cine ar putea sa te mareasca cu adevarat dupa vrednicie? Sau cine ar putea sa laude ostenelile tale, prin care ai oprit cu tarie inselaciunea? Ca din robia pamanteasca uns fiind preot intru dumnezeiescul Duh si luand propovaduirea apostolilor, te-ai impartasit si de cununile lor. Pentru aceasta, toti te cinstim, Sfinte Onisim."
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Necesitatea prezentei Sfintei Traditii alaturi de Sfanta Scriptura
Publicat in : Revelatia -
Sensul cuvantului "credincios" in Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Religie -
Sfanta Scriptura
Publicat in : Dogma
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.