Sfântul Patriarh Sofronie al Ierusalimului este sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe 11 martie. Sfântul Sofronie s-a născut la Damasc, în Siria de astăzi, la anul 550 (după unii la 560 sau 564). Plintos și Mira sunt numele părinților săi, cetățeni importanți ai orașului și creștini evlavioși, care l-au îndrumat încă din fragedă vârstă pe căile învățăturii creștine și ale viețuirii morale. În același timp, Sofronie era instruit și în înțelepciunea și filosofia lumii, pe care le-a deprins la școlile vremii din orașul Natal. Calitățile sale i-au atras supranumele de „Scolasticul” sau „Sofistul”, denumiri prin care erau apreciați învățații timpului. Se pare că a fost, o vreme, profesor de retorică.
În jurul anului 570, călătorind în Palestina, pentru a se închina la Locurile Sfinte, Sofronie intră în Mănăstirea „Sfântului Teodosie cel Mare” - întemeietorul vieții de obște în Țara Sfântă - situată în apropierea Ierusalimului. A stat 20 de ani în această mănăstire, sub îndrumarea duhovnicească a monahul Ioan Moshu, născut în anul 545, tot în părțile Siriei.
Autor al unei cunoscute colecții aghiografice și duhovnicești, intitulată „Limonariu” sau „Livada duhovnicească”, Ioan Moshu dedică lucrarea lui „Sofronie sofistul, iubitul său frate în Hristos”, după cum se menționează în prologul cărții. Autorul îl numește, de asemenea, de multe ori, „sfințite și credinciosule fiu Sofronie”, „cărturarul Sofronie”, „avva Sofronie sofistul, fratele meu”, „părintele Sofronie”, „prietenul meu Sofronie”. La anul 584, Sofronie primește tunderea în monahism, în Mănăstirea „Sfântului Teodosie”. De aici a trecut la Mănăstirea „Sfântul Sava” de la Iordan.
După anul 628, Sfântul Sofronie părăsește din nou Palestina, plecând în Africa de Nord, unde devine egumen al unei mănăstirii în obștea căreia se afla și Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662), căci într-una dintre scrierile sale acesta îl numește „stăpânul meu binecuvântat și părintele meu, starețul Sofronie”. Cei doi Părinți ai Bisericii devin, mai ales începând cu anul 633, cei mai atenți și fideli apărători ai Ortodoxiei împotriva monotelismului.
În vremuri deosebit de grele pentru Biserică și Cetatea Sfântă, Sofronie este ales, la anul 634, în scaunul patriarhal al Ierusalimului. La 11 martie 638 (după unii cercetători, la 639), Patriarhul Sofronie al Ierusalimului a trecut la Domnul, după un an de la ocuparea Ierusalimului de către păgâni.
Sfântul Sofronie e cunoscut pentru lucrări ca: o enciclică adresată celorlalți patriarhi, în care avertizează asupra pericolului monotelist, un comentariu la Sfânta Liturghie și o expunere duhovnicească a vieții Sfintei Maria Egipteanca, fiind și un prolific autor de cântări, rugăciuni și scrieri liturgice.
Moaștele Sfântului Sofronie au fost aduse în România, în anul 2008, perioada 23 noiembrie-2 decembrie. În seara zilei de duminică, 23 noiembrie, au sosit, la Catedrala patriarhală din București, moaștele Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, aduse de către Înaltpreafințitul Dionisie de Corint (Grecia). Moaștele Sfântului Sofronie au rămas în Catedrala patriarhală în zilele de luni, 24 noiembrie, și marți, 25 noiembrie, iar miercuri dimineață, 26 noiembrie, au plecat la Galați, unde au rămas până în data de 2 decembrie.
Sursa: basilica.ro
Canon de rugaciune catre Sfantul Sofronie al Ierusalimului
Troparul Sfântului Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului
Glasul al 4-lea
Îndreptător credinţei şi chip blândeţelor, învăţător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate; Părinte Ierarhe Sofronie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Cântarea 1
Glasul al 4-lea
Irmosul
Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maici şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu înţelepciune ai străbătut noianul curăţiei, cârmuindu-te de Suflările Duhului şi cu harul înţelepciunii, ai adunat bogăţie multă, Părinte Sofronie.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un înger al Învierii lui Hristos ai fost şi întâistătător Dumnezeiesc al Sfântului Mormânt, celui ce ne-a îmbogăţit cu Izvorul nemuririi, cu Hristos, Cel Ce a ridicat căderea neamului nostru.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu strălucirea cuvintelor tale şi cu ascuţimea cugetului tău, lumea ai luminat, teologhisind lămurit Fiinţa Dumnezeirii în Trei Ipostasuri, Unimea de trei ori Numărată, Părinte Sofronie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sunetul graiurilor tale şi alăuta cea binevestitoare a învăţăturilor tale a străbătut marginile pământului, învăţând Taina iconomiei Cuvântului, părinte, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cel Ce este din fire Nezidit şi cu Părintele împreună Veşnic, mai presus de vremuri şi mai înainte de veci, din tine, Stăpână, ca Om zidit Se face şi sub vreme, ca să mântuiască pe om.
Cântarea a 3-a
Irmosul
Nu întru înţelepciune, nici întru putere, sau bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Biserica lui Hristos, sprijinindu-se pe toiagul cuvintelor tale, cuvioase, alungă năvălirile eresurilor celor păgâneşti şi luptătoare împotriva lui Dumnezeu.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru cinstita propovăduire luptându-te tu, purtătorule de Dumnezeu, biruitor te-ai arătat cu ajutorul Duhului, împuternicindu-te înţelepţeşte, Sfinte Părinte Sofronie.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Omorând toată dezmierdarea trupului celui stricăcios, viu ai făcut, prin dreapta credinţă, sufletul cel nestricăcios şi l-ai arătat organ îndumnezeit.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, plină de desfătare şi curgătoare de miere, izvorăşte râuri de cuvinte, răspândind tuturor învăţăturile cele Dumnezeieşti, de Dumnezeu insuflate.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe tine te mărim Ceea ce ai născut pe Dumnezeu, alcătuindu-ţi numire şi chemare potrivită cu Cel născut din tine, Născătoare de Dumnezeu, Preacurată Stăpână.
Irmosul
Nu întru înţelepciune, nici întru putere, sau bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţelepciunea Tatălui Cea Ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.
Cântarea a 4-a
Irmosul
Cel Ce şade în slavă, pe scaunul dumnezeirii, pe nor uşor a venit Iisus, Cel mai presus de toate, şi a mântuit cu palmă curată pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, puterii Tale!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu înţelepciune ai învăţat, părinte, o Singură Fiinţă fără de început, în Trei Ipostasuri Desăvârşite de sine Stătătoare, o Fiinţă împărţită în Chip Nedespărţit şi Unită în Chip Neamestecat, cu o Singură voinţă şi o Dumnezeire.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Având priceperea înţeleaptă şi mintea şi mai înţeleaptă, părinte, nu ai socotit nici îmbinare, nici schimbare şi nici amestecare cele două firi unite fără schimbare, care strălucesc în Hristos Cel Unul-Născut.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucit fiind dumnezeieşte de lumina Duhului, ai risipit nebunia cea cumplită a lui Nestorie, a celui ce a învăţat unirea celor două firi întru Hristos, cu o singură voire şi un singur gând.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu focul învăţăturilor tale, cugetătorule de Dumnezeu, ai ars pe Pir, care tăgăduia că două sunt voirile lui Hristos, potrivit celor două firi deosebite şi două şi lucrările, părinte cuvioase.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Înfrumuseţatu-te-ai mai presus de toată bunăcuviinţa îngerilor, ca Una ce ai născut pe Ziditorul şi Domnul, Cel Întrupat din Preacuratul tău sânge, Fecioară, Care izbăveşte pe toţi cei ce-L slăvesc pe Dânsul.
Cântarea a 5-a
Irmosul
Necredincioşii nu vor vedea Slava Ta, Hristoase; dar noi, pe Tine, Unule-Născut, Strălucirea Slavei Dumnezeirii Tatălui, de noapte mânecând, Te lăudăm, Iubitorule de oameni.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu neclintită dorinţă privind Învierea cea cinstită şi mormântul Vieţii, ai scos de acolo tainice gânduri şi ai împărtăşit, ierarhe şi pe credincioşi din strălucirea lor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu totul ai fost cuprins de dor după binele cel mai de seamă, fiind aprins de lumina cea înţelegătoare şi ai iubit Izvorul nestricăciunii, tinzând către El cu privirile tale, preaînţelepte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Mort fiind pentru toate cele de pe pământ, te-ai făcut biserică vie şi însufleţită a lui Dumnezeu, dobândind loc la masa cea îndestulată a Cuvântului şi sfeşnicul credinţei.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe Hristos, Fiul Cel Unul-Născut al lui Dumnezeu Cel fără de început, Care se înţelege în două firi, Trup făcându-Se, L-ai născut mai presus de cuvânt, Maica lui Dumnezeu, Ceea ce nu ştii de nuntă.
Cântarea a 6-a
Irmosul
Jertfi-voi Ţie, cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica cea curăţită de sângele demonilor cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Harul Duhului Celui Preasfânt s-a revărsat cu îmbelşugare în buzele tale, cugetătorule de Dumnezeu. Pentru aceasta, sunetul cuvintelor tale se aseamănă cu curgerile râului.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca finicul ai înflorit în Casa Domnului, cu buna rodire a cuvântului şi cu viaţa ta cea curată ai îndulcit inimile celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine, Sfinte Ierarhe Sofronie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu sabia cea de foc a limbii tale vieţuitoare, ceata ereticilor este omorâtă şi mulţimea cea cutezătoare a potrivnicilor lui Dumnezeu moare, înjunghiată fiind cu sabia învăţăturilor tale.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Lăudăm Preacurată naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu, prin care ne izbăvim toţi şi de lanţurile morţii şi de păcatul cel cumplit şi scăpăm de adâncurile iadului.
Irmosul
Jertfi-voi Ţie, cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica cea curăţită de sângele demonilor cu Sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
CONDAC
Glasul al 8-lea
Podobie: Apărătoare Doamnă...
De râvna cea dumnezeiască fiind pus în mişcare şi lărgind gura Poruncilor celor adevărate, temeliile Bisericii după Lege le-ai aşezat; şi cuvinte preaînţelepte dând călugărilor celor ce se aflau acolo, te-ai arătat lumii preaînţelept între patriarhii Ierusalimului, Sfinte Ierarhe Sofronie. Prin care, îndreptându-ne, strigăm ţie: bucură-te, lauda cea luminoasă a credincioşilor!
Cântarea a 7-a
Irmosul
Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care fără dreptate vânau pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu ajutorul cel de sus împotrivindu-te bârfelilor cele eretice, înţelepte şi dovedindu-te biruitor, ai cântat: Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Închinându-ţi toată viaţa lui Dumnezeu şi cercetând îndeaproape grădinile pustnicilor, înţelepte, ai sădit livada ta cu strădania faptelor bune, închinând-o lui Dumnezeu, Celui dintru înălţime.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Legii lui Hristos plecându-te, cugetătorule de Dumnezeu, ai împărtăşit bogăţia învăţăturii tale, cu evlavie, celor ce aveau trebuinţă de dânsa, cântând: Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Sfinţită fiind cu sufletul şi mai dinainte Curăţită cu trupul, prin venirea asupra ta a Duhului Celui Sfânt, ai zămislit în pântecele tău Puterea Celui Preaînalt şi fără de sămânţă ai născut, Preacurată.
Cântarea a 8-a
Irmosul
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul, lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu mirul harului sfinţitei lucrări arhiereşti ai fost sfinţit acolo unde s-a arătat arhieria cea mântuitoare lumii, Preaînţelepte Părinte Sofronie, strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cinstind în chip deosebit înţelepciunea, cu cununa darurilor ai fost încununat, Preamărite Ierarhe Sofronie, primind mărirea cea neveştejită şi bogăţia cea netrecătoare, darul înţelepciunii şi strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un preot desăvârşit îmbrăcându-te cu dumnezeiasca dreptate, cunoscătorule tainic al celor sfinte, ai ocârmuit, fericite părinte, cu vitejie turma Stăpânului, prin cuvinte şi prin fapte, strigând: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Cuvântul Cel împreună fără de început cu Tatăl ţi-a dăruit ţie, în chip măreţ şi mai presus de înţelegere, cuvânt, care întrece cuvintele şi risipeşte bârfelile eresurilor şi care strigă: pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Arătatu-te-ai Biserică Sfinţită a Cuvântului, Celui Ce sfinţeşte toată zidirea, Munte Sfânt, Bogat, Munte Preaarătos, Binecuvântată Stăpână, Singură Prealăudată. Pentru aceasta, pe tine te cinstim şi te preaînălţăm întru toţi vecii.
Irmosul
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit; atunci fiind închipuită, iar acum lucrată; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul, lucrurile lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!
Cântarea a 9-a
Irmosul
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, Muntele Cel Netăiat, S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Grăirea care iese de pe buzele tale cele Dumnezeieşti, de Dumnezeu cuvântătorule, îndulceşte cugetele credincioşilor, prin har, ca un fagure care face să picure bunăcuviinţa înţelegerilor.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înăuntrul adâncurilor celor nepătrunse ale cerurilor vieţuieşti, de Dumnezeu grăitorule, împrejurul Stăpânului şi Împăratului tuturor, unde strălucirile îngereşti şi oştile sfinţilor dănţuiesc.
Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Sofronie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Petrecând pe pământ viaţa îngerilor, părinte, te-ai învrednicit în ceruri de fericirea îngerilor. Şi acolo roagă pe Hristos să mântuiască pe toţi cei ce te laudă pe tine.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Ca nişte năstrape de bune miresme sunt învăţăturile tale, cugetătorule de Dumnezeu; căci te-ai arătat alabastru plin de nardul înţelepciunii celei credincioase şi de mult preţ, îmbălsămând cu învăţăturile tale Cinstitul Trup al lui Hristos.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Nor uşor te-a văzut pe tine Isaia, Fecioară; că Domnul venind asupra ta, a surpat toate cele făcute de mână şi a arătat cunoştinţa Lui celor ce te laudă pe tine.
Irmosul
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, Cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, Muntele Cel Netăiat, S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta, veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
SEDELNA
Glasul al 4-lea
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Cu cuvintele ai împodobit Biserica lui Hristos, cu faptele ai păzit chipul lui Dumnezeu în tine, Preacuvioase Părinte Sofronie. Căci curăţia cea din tine a strălucit în lume, fulgerând tuturor harurile învăţăturilor, celor ce cu credinţă prăznuiesc, părinte, pomenirea ta.
SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 4-lea
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Ai înnoit, Preacurată, cu dumnezeiască naşterea ta, firea cea muritoare şi stricată prin patimi a pământenilor şi ai ridicat pe toţi din moarte la Viaţa Cea Nestricăcioasă. Pentru aceasta, după datorie, toţi te fericim, Fecioară Preamărită, precum mai înainte ai grăit.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Glasul al 4-lea
Podobie: Degrab ne întâmpină...
Dacă Te-a văzut Înălţat pe Cruce, Preacurată Maica Ta, pe Tine, Cuvinte al lui Dumnezeu, ca o Maică, plângând a grăit: ce minune nouă şi neobişnuită este Aceasta, Fiul meu? Cum Te împărtăşeşti cu moartea, Cel Ce eşti Viaţa tuturor, vrând să înviezi pe cei morţi, ca un Milostiv?
-
Sfantul Sofronie al Ierusalimului
Publicat in : Sfantul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului -
Sfantul Sofronie, patriarhul Ierusalimului
Publicat in : Calendar ortodox
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.