Cazul "episcopilor apostati" va marca evolutia BOR pe termen lung

Martea viitoare, Sfantul Sinod va lua o hotarare cruciala pentru viitorul Bisericii Ortodoxe Romane: caterisirea sau nu, pentru apostazie, a Mitropolitului Nicolae Corneanu, care s-a impartasit din acelasi potir cu catolicii, si Sofronie Drincec, Episcopul Oradei, care a sfintit agheasma cu un episcop greco-catolic. Cele doua cazuri au starnit o adevarata furtuna in tara, si chiar in afara ei. Informatii de ultima ora acrediteaza ipoteza ca actul Mitropolitului Corneanu a fost premeditat si gestionat din umbra de forte care doresc deteriorarea unitatii BOR. Primul vizat insa este Patriarhul Daniel. Indiferent care va fi hotararea Sinodului, vor fi nemultumiri care vor afecta, mai grav sau mai putin grav, rolul Bisericii si al ierarhilor sai in relatiile cu celelalte biserici si cu propriii enoriasi.

O analiza mai atenta a situatiei create in jurul cazului "Corneanu" denota nu numai premeditarea lui, ci si implicarea unor servicii secrete, a unor defaimatori ai BOR, stipendiati din fonduri dubiose venite din afara, si chiar a unor confesiuni religioase de la noi. Ceea ce se intampla in aceste zile aminteste de campania din 1990 cand anumite forte doreau cu orice pret spargerea unitatii Bisericii Ortodoxe Romane. Cat ar parea de surprinzator, aceasta miscare concertata il vizeaza, in primul rand, pe Patriahul Daniel, apoi unitatea Bisericii Ortodoxe Romana.

Cazul "Corneanu" aminteste de strategiile comuniste
Intr-un amplu memoriu care a fost inaintat Sfantului Sinod, semnat de un numar mare de asociatii, preoti, duhovnici, monahi, monahii si mireni, "cazul Corneanu" este disecat si analizat pe toate partile. Se arata in acest document ca in actiunile Mitropolitului Banatului, mai ales cele de dupa 1990, se pot intrevedea strategii prin care comunistii, si nu numai ei, urmareau destabilizarea Bisericii: cedarea cu un sentiment de "usurare" a peste 50 de biserici si a catedralei din Lugoj greco-catolicilor ( in multe dintre ele neslujindu-se din lipsa de enoriasi !), "de fapt misiunii catolice din Romania", fara ca acest gest sa fie urmat de ridicarea de noi lacasuri ortodoxe; reprimirea la slujbe a preotilor caterisiti din mitropoliile vecine; suspecta prietenie si "sustinerea greco-catolicilor si a romano-catolicilor ", si chiar declararea ca noi va trebui sa-l recunoastem pe "Papa drept cap al Bisericii, ca o concluzie a unitatii crestinismului"; erijarea in apararea unor sectanti etc.

Episcopul Sofronie si antipatia de care se "bucura"
Cazul "Sofronie" este si el analizat de semnatarii memoriului pomenit. Acestui episcop ortodox i se reproseaza: "comportamentul indecent si umilitor manifestat fata de vrednicul de pomenire Ioan Mihaltan, fostul episcop al Oradei"; pedepsirea si indepartarea preotilor cu atitudine ferm ortodoxa, slujirea impreuna cu episcopul greco-catolic de Boboteaza; numirea unui preot greco-catolic intr-o parohie ortodoxa de gradul I; retrocedarea si cedarea unor locasuri ortodoxe greco-catolicilor, intrarea in conflict cu un numar de 45 de preoti din Protopoiatul Beius etc. Pentru toate acestea Mitropolitul Bartolomeu si semnatarii memoriului cer caterisirea lui.

Impartasania, un act gestionat cu premeditare
Faptul ca imediat dupa ce Mitropolitul Nicolae Corneanu s-a impartasit din acelasi potir cu catolicii a fost dat un comunicat de catre greco-catolici, prin care actul de apostazie era socotita drept un miracol, iar fotografiile care imortalizau gestul mitropolitului ortodox au invadat Internetul, denota caracterul premeditat al actiunii. Mai mult, semnatarii memoriului mentionat mai sus nu exclud posibilitatea ca in spatele acestei actiuni sa se se afle chiar Vaticanul si descifreaza in interviul episcopului greco-catolic Florentin Crihlameanu dat ziarului "Faclia", unul dintre scopurile urmarite prin aceasta actiune. Iata ce spunea acesta referindu-se la gestul Mitropolitului Corneanu: "Eu cred ca regula trebuie sa o faca si practica". Si iata acum comentarea declaratiei de catre semnatarii memoriului : "Adica daca in practica se realizeaza impreuna-slujire si intercomuniune, atunci ar trebui ca aceste comportamente sa fie tratate ca o noua regula si, prin urmare, sa nu mai fie sanctionate de Biserica Ortodoxa".

Actul comis de Mitropolitul Corneanu trebuie pus in relatie si cu memoriul pastorului reformat Laslo Tokes, adresat la 25 iunie Parlamentului European, semnat si de un alt episcop reformat,de un prim consilier greco-catolic al Arhiepiscopiei din Romania, un prim curator al Bisericii Unitariene din Translivania si un vicepresedinte al Comunitatii Baptiste din Romania. Prin acest document, cei mentionati se plangeau comunitatii europene, printre altele, de abuzuri al BOR in cardasie cu statul roman comise impotriva Bisericilor lor, ignorand adevarul ca Romania este singura tara din UE care recunoaste, fara discriminare, aceeasi capacitate juridica si acelasi nivel de finantare, pe criterii de utilitate publica, pentru toate cele 18 culte recunoscute oficial.

Patriarhul, primul vizat de manipulatori si scenaristi
Aratam mai sus ca aceste actiuni il vizeaza pe Patriarhul Daniel, in primul rand. Se cunosc bunele relatii pe care acesta le-a avut de-a lungul vremii cu Mitropolitul Banatului, caruia ii datoreaza promovarea sa in randul ierarhilor. Tocmai acest aspect este speculat de catre cei care gestioneaza scenariul despre care vorbim. Pe de alta parte, se cunoaste ca Patriarhul Daniel nu a fost dorit ca intaistatator al BOR de catre Patriarhia Rusiei si ca a primit, pe canale laturalnice, semnale subtile in acest sens, de la Moscova, la care se adauga "deranjul" produs rusilor prin reactivarea episcopiile din Basarabia. In aceste zile, scenariul "Corneanu" il pune intr-o postura ingrata pe cel care a ajuns Patriarh al BOR: pe de o parte, bunele sale relatii cu Nicoale Corneanu il obliga la o atitudine concilianta fata de acesta, atitudine care ar putea atrage insa nemultumirea unor sinodali care cer caterisirea mitroplitului apostat, iar pe de alta parte, presiunea asupra Sinodului din partea unui segment semnificativ de credinciosi in cazul celor doi ierarhi apostati il obliga pe Patriarhul Daniel sa se conformeze unei eventuale masuri dure luate impotriva lor de catre Sinod. Ce va face Daniel? Iata intrebarea de raspunsul careia va depinde situatia Patriarhului in viitor: Va fi izolat de o parte dintre sinodali sau va reusi sa demonstreze cat este de ortodox, cum i se si cere in aceste momente?

Consecinte imprevizibile pentru viitorul BOR
Este evident ca indiferent ce va hotari Sfantul Sinod in cazul celor doi ierarhi, vor fi nemultumiri si tulburari.

Daca Mitropolitul Corneanu si Episcopul Sofronie vor fi caterisiti, sustinatorii ferventi ai celor doi, "eterodocsii, schismaticii stilisti, uniatii sau ereticii", cum sunt numiti in memoriul despre care vorbim, nu vor ezita sa arate cu degetul spre BOR si spre Patriarhul sau, vor ameninta cu izolarea Bisericii pe plan international, vor recurge la manipulari diplomatice si presiuni, vor produce miscari si tulburari in randul credinciosilor din Banat si din Ardeal, care pot duce, dupa cum s-a si spus, la ruperea unor parohii de Biserica Ortodoxa si trecerea lor la greco-catolici, cu urmari imprevizibile pentru viitorul BOR. Daca insa cei doi ierarhi nu vor fi condamnati sau exclusi din Biserica, consecintele vor fi extrem de grave pentru Biserica majoritara. Conform aprecierilor "memorandistilor", in primul rand, nesanctionarea atitudinii apostate a celor doi "va atrage consecinte eclesiologice extrem de grave la nivelul raporturilor cu celelalte Bisericii Ortodoxe. Apoi, "Harul dumnezeisc" s-ar indeparta de pe "cei care continua sa-i pomeneasca pe ierarhii cazuti de la dreapta credinta", fiind primejduita insasi slujirea Sfintei Liturghii; s-ar ajunge in situatia amintita la cresterea tensiunilor intre greco-catolici si ortodocsi in zonele in care acesta convietuiesc; s-ar ajunge la " o disolutie completa a constiintei ortodoxe"; s-ar ajunge la proclamarea falsa a unirii ortodocsilor cu eterodocsii, care ar putea duce la aparitia unor tensiuni inevitabile in interiorul BOR si in relatiile inter-bisericesti; s-ar submina relatiile reprezentantilor romani in dialogul teologic cu celelalte Bisericii Ortodoxe; ar slabi cateheza si increderea credinciosilor in ierarhii lor. Cine poate risca toate acestea? Iata de ce, hotararile Sinodului care vor fi luate martea viitoare in aceste cazuri vor fi delicate si determinante pentru viata BOR pe termen lung. Dar cum numai Sfantul Sinod este cel care are dreptul de a judeca fapta celor doi ierarhi, sa avem incredere ca Harul Domnului ii va calauzi pe sinodalii nostri si vor lua exact masurile care se impun, fara a pune in pericol in vreun fel unitatea si forta Bisericii Ortodoxe Romane si fara a afecta relatiile cu celelalte Biserici si culte.

Dumitru Manolache

.