Patriarhia Moscovei vrea sa izoleze B.O.R. si sa devina a Treia Roma

Patriarhia Moscovei forteaza izolarea Bisericii Ortodoxe Romane si incearca sa profite de situatia tensionata dintre cele doua Biserici pentru a-si implini marele vis: acela de a deveni mostenitoarea marii Biserici a Bizantului, dupa care va incerca sa gestioneze restaurarea unitatii originare a lumii ortodoxe si sa dialogheze de pe pozitii de forta cu Vaticanul. In acest context, alegerea noului Arhiepiscop al Atenei si al intregii Elade capata o importanta capitala pentru Patriarhia de la Bucuresti, Biserica Ortodoxa a Greciei fiind pana acum singura Biserica importanta cu care Patriarhia Romana a intretinut relatii excelente.

Fara indoiala, in acest moment, in spatiul ortodox, Biserica Rusa reprezinta o forta. Unificarea canonica cu Biserica Ortodoxa Rusa din Diaspora a adus Patriarhiei Moscovei si Maicii Rusii nu numai un numar important de credinciosi, ci mai ales o influenta sporita care creeaza premisele realizarii destinului hegemonic fixat de Petru cel Mare. Reactivarea celor trei episcopii din cadrul Mitropoliei Basarabiei autonome si de stil vechi de catre Sinodul de la Bucuresti, inainte de intalnirea delegatiilor celor doua Biserici, programata a avea loc la Moscova, reprezinta momentul mult asteptat de rusi pentru a declansa ofensiva.

Un scenariu creat in laboratoarele de la Moscova
Invocand "incalcarea canonicitatii" de catre Patriarhia Romana (desi Patriarhia Rusa este campioana la acest capitol, realitate semnalata Patriarhului Alexei al II-lea Ridigher inca din 1993 de catre Patriarhul Teoctist, in toate situatiile in care si-a exercitat autoritatea asupra Basarabiei -1768-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992) Moscova a umflat gogoasa sustinand nici mai mult, nici mai putin decat ca decizia partii romane nu numai ca va distruge perspectivele cooperarii dintre cele doua Patriarhii, dar, in mod inevitabil, "va provoca haos in familia Ortodoxiei mondiale" si "va crea o noua amenintare pentru buna intelegere interetnica intr-o regiune unde in mod traditional locuiesc mai multe etnii." Ipotetica situatie reprosata Bucurestiului reprezinta de fapt scenariul real creat in laboratoarele de la Moscova si impus cu forta "familiei Ortodoxiei" de catre Biserica Rusa. Rezultatele au inceput deja sa se vada. Bisericile Ortodoxe din Moldova, Polonia, Cehia si Slovacia, Serbia si Patriarhia Ierusalimului se intrec in a condamna in termeni cat se poate de necrestinesti "hotia la drumul mare", "noua cruciada impotriva Bisericii Ortodoxe Ruse", pornite de Patriarhia Romana, desi aceasta nu a facut altceva decat sa repuna in drepturi o realitate istorica recunoscuta, exprimandu-si totodata disponibilitatea pentru dialog.

Desi pare surprinzatoare, tacerea Patriarhiei de la Sofia poate fi explicata doar prin apartenenta Bulgariei si implicit a Bisericii sale, la UE, alaturi de Grecia si Romania, impreuna cu Bisericile lor (in cazul tarii noastre, implicit cu Mitropolia Basarabiei, ceea ce nu convine Chisinaului si Moscovei) si poate datorita faptului ca atunci cand s-a rupt in doua dupa 1990, Patriarhia Romana a fost cea care a ajutat-o sa-si refaca unitatea. In aceste conditii, eforturile de izolare a Bisericii Ortodoxe Romane, promotoarea unor excelente relatii cu Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol, cu care Patriarhia Rusa se afla intr-un conflict deschis, si a unor relatii extrem de prietenesti cu Biserica Greciei si cu Vaticanul, devin evidente.

Carotarea influentei Bisericii Ortodoxe Romane
Ce se urmareste de fapt prin aceasta izolare? Carotarea influentei semnificative a Bucurestiului in lumea ortodoxa si in cea catolica intr-un moment in care Moscova simte ca a sosit clipa astrala a implinirii marelui ei vis: obtinerea statului de a Treia Roma, pozitie de pe care ar urma sa poarte nu numai dialogul fratesc interortodox, ci si dialogul cu Vaticanul, pe spinoasa tema a unitatii, dar mai ales a Primatului in Biserica Crestina. In acest context, alegerea noului Arhiepiscop de Atena capata o importanta deosebita pentru Bucuresti, deoarece de atitudinea acestuia fata de "canonicitatea" celor trei episcopii basarabene, problema internationalizata deja de Moscova, pot depinde situatia si pozitia Patriarhiei Romane, a Patriarhului Daniel, intr-o lume in care asistam astazi la un amestec din ce in ce mai periculos al intereselor teologice cu cele economice, dar mai ales politice. "Orice semn de slabiciune, orice suspensie a functionarii firesti a Bisericii Ortodoxe Romane", cum spune basarabeanul Matei Alin, poate fi speculata de Moscova care, asa cum a dovedit-o in istorie, nu se va da inlaturi de la nici o masura pentru a-si implini visul hegemonist.

Dumitru Manolache

.