Joi 22 noiembrie 2007, s-a desfasurat la Manastirea Trojan, din Bulgaria, intalnirea oficiala a delegatiilor Patriarhiei Romane si Patriarhiei Ruse, care au discutat despre canonicitatea jurisdictiilor bisericesti din Basarabia, conduse de IPS Nifon, Arhiepiscopul Targovistei, si respectiv IPS Onufrie, Mitropolit de Cernauti si Bucovina.
Cum era de asteptat, aceasta intanire, prima dupa opt ani, nu a adus limpezire in problema pusa in discutie si nici in relatiile dintre cele doua Biserici.
Conform comunicatului Patriarhiei Romane, desi dialogul s-a desfasurat intr-o atmosfera de fratietate ortodoxa, totusi, fiecare dintre parti nu a cedat. "Desi pozitiile privind reactivarea eparhiilor sunt diferite, totusi s-a cazut de acord asupra necesitatii aprofundarii tuturor aspectelor ce pot conduce la clarificarea situatiei complexe bisericesti din statul independent Republica Moldova, unde coexista doua traditii bisericesti ortodoxe: cea romaneasca si cea ruseasca", se arata in comunicatul amintit.
Un mic succes si o mare amanare
Intalnirea din Bulgaria, desi nu a adus rezultat e notabile, reprezinta totusi un mic succes, fie si numai pentru faptul ca s-a convenit asupra necesitatii continuarii dialogului, atat intre cele doua Mitropolii de dincolo de Prut, cat si intre cele doua Patriarhii, Romana si Rusa, "care trebuie sa ajute Ortodoxia din acest stat independent sa-si dezvolte activitatea sa misionara si pastorala intr-o vreme a secularizarii si a proliferarii sectelor".
Pe scurt, rezolvarea delicatei probleme a activarii unor episcopii ale Mitropoliei Autonome a Basarabiei, existente pana la anul 1944, suspendate o data cu ocuparea Basarabiei de catre armata sovietica, a fost amanata.
Relatiile cu Moscova, o dorinta constanta
Imbunatatirea relatiilor dintre Bisericile Ortodoxe Romana si Rusa a reprezentat o preocupare constanta din partea Bucurestiului. Astfel, la 30 aprilie 1995, fostul Patriarh Teoctist Arapasu i-a adresat Patriarhului Moscovei si al intregii Rusii, Alexei al II-lea Ridiger, o scrisoare oficiala in care se facea referire la necesitatea dialogului.Doi ani mai tarziu, la 9 februarie 1997, a avut loc prima intalnire semioficiala a delegatiilor celor doua Biserici la Geneva, conduse de Daniel, actualul Patriarh al Romaniei, si respectiv Mitropolitul Kiril al Smolenskului si Kalinigradului.Delegatia rusa nu a contestat dreptul Patriarhiei Romane de a avea o Mitropolie a Basarabiei in dipticele sale, dar cu statut de metoc sau de reprezentanta a Patriarhiei de la Bucuresti in Republica Moldova, punct de vedere neacceptat de delegatia romana.
A doua runda de discutii s-a desfasurat la Graz, in Austria, in iunie acelasi an. Dupa aceasta intalnire, Patriarhia Moscovei a informat in scris Patriarhia Romana ca ar accepta statutul de exarhie pentru Mitropolia Basarabiei, condusa de un protopop, iar titulatura canonica sa fie pastrata doar formal in diptice, punct de vedere neimpartasit de Bucuresti.
Dialog intre Mitropoliile din Basarabia
Cea de-a treia runda de dialog s-a desfasurat la Chisinau, la 15 ianuarie 1999, in prezenta presedintelui Petru Lucinschi, delegatia romana fiind condusa de Daniel, pe vremea aceea Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, iar cea a Rusiei de acelasi Mitropolit Kiril. Delegatia romana a sustinut necesitatea recunoasterii Mitropoliei Basarabiei, in timp ce delegatia rusa a propus ca parohiile dependente de Mitropolia Basarabiei sa se constituie intr-o Asociatie a Parohiilor Ortodoxe Romane din Republica Moldova, care putea astfel sa fie recunoscuta de Patriarhia Moscovei.Delegatia noastra a protestat fata de aceasta propunere.
S-a semnat totusi un document in care se sublinia necesitatea continuarii dialogului intre cele doua Mitropolii din Basarabia.
Tensiuni si amenintari dupa reactivare
Lucrurile s-au tensionat dupa reactivarea Mitropoliei Basarabiei in 1992 si mai ales dupa recunoasterea ei juridica de catre forurile europene, din 2002. Situatia a devenit insa exploziva anul acesta, dupa reactivarea episcopiilor istorice Balti, Basarabiei de Sud, Dubasari si a toata Transnistria de catre Patriarhia Romana. Imediat Patriarhia Moscovei a cerut anularea hotararii, considerand ca aceasta ar cauza prejudicii serioase celor doua Biserici si unitatii ortodoxe in ansamblu. Atitudini ostile masurii au manifestat si reprezentantii Mitropoliei Chisinaului, Patriarhiei Ucrainei si, surprinzator, Mitropoliei Varsoviei si intregii Polonii.
Dumitru Manolache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.