Unde se afla mormantul Maicii Domnului, la Ierusalim sau la Efes?

 

Mai sunt cateva zile pana cand crestinii vor praznui Adormirea Maicii Domnului. Conform traditiei, dupa ce Fecioara Maria a adormit intru Domnul, trupul sau a fost asezat intr-un mormant nou. Astazi, doua orase, din tari diferite, pretind cinstea de a gazdui mormantul Maicii Domnului. Este vorba despre Ierusalim si Efesul. Despre aceasta disputa incercam sa vorbim astazi.

In Sfintele Evanghelii, referirile la Fecioara Maria sunt foarte putine, iar dupa momentul Cinzecimii, ea dispare cu totul din cadrul Noului Testament. Aceasta lipsa de informatii este insa compesata de Sfanta Traditie si de Evangheliile apocrife care ofera date amanuntite despre viata ei.

Apocrifele vorbesc despre Gradina Ghetsimani

Traditia Bisericii primare cu privire la momentul adormirii si ridicarii cu trupul la cer a Sfintei Fecioare Maria este descris in mai multe apocrife. "Transitus Mariae", de la inceputul secolului al II-lea, spre exemplu, spune ca Maica Domnului a fost inmormantata in Gradina Ghetsimani, in afara zidurilor Ierusalimului, in Valea Iosafat, strabatuta de paraul Cedron, la indicatia data de Mantuitorul Iisus Hristos lui Petru. Aceeasi informatie este sustinuta si de apocrifa "Faptele Sfantului Apostol Ioan", scrise de Prohor pe la 160-170, de scrisorile Sfantului Ignatie, din anul 370,  scrisoarea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul catre Titus (363), Relatarea lui Ioan despre Adormirea Mariei (secolul al V-lea) si "Cartea Prea Sfintei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu" a lui Pseudo-Meliton de Sardes (secolul V-VI).

Ierusalimul, indicat de Sfintii Parinti si de arheologie

Informatile din apocrife sunt intr-un fel sau altul sustinute si de Sfintii Parinti. Astfel, "Martirologiul ierusalimitean", de la anul 431, mentioneaza locul mormantului Maicii Domnului in Valea Iosafat. Sfantul Epifanie de Salamina spune si el pe la anul 304 ca Ioan a mers singur la Efes. Mai tarziu, Grigorie de Tours, Isidor de Sevilla, Sfantul Modest, Sfantul Sofronie al Ierusalimului, Sfantul Gherman al Constantinopolului, Sfantul Andrei Cretanul, Sfantul Damaschin si multi altii vorbesc despre mormantul Maicii Domnului din Gradina Ghetsimani. Informatiile de mai sus sunt sustinute si de argumente arheologice. In 1972, sapaturile au confirmat ca actualul mormant de la Ierusalim se afla in spatiul unui cimitir crestin care dateaza din secolul I si ca structurarea lui initiala, in trei camere, corespunde tehnicii folosite in perioada respectiva.

Argumentele pentru mormantul din Efes

Exista insa si o traditie care sustine ca mormantul Maicii Domnului s-ar afla la Efes, pe teritoriul actual al Turciei. Aceasta informatie are ca punct de plecare faptul ca Sfanta Fecioara  a fost incredintata de catre Mantuitorul Apostolului Ioan si ca aceasta l-ar fi urmat in Asia Mica unde ar fi ramas pana la sfarsitul vietii. In acest sens vorbesc Sfantul Irineu de Lyon, Grigorie de Tours, si istoricii Cornelius, Lapide, Serry Tillemnt, Baillet, Benoit, teologul Lipsius, in "Actele apostolilor", si chiar Papa Benedict al XIV-lea (1740-1758), care a publicat chiar un edict in acest sens, in care se arata: "Sfantul Ioan si-a indeplinit minunat misiunea care i s-a incredintat. El a dus cu sine pe Maria aici, unde ea a parasit fericita lumea si a urcat la cer." Ipoteza are ca argument si identificarea a doua locuinte in zona Bulbul Dagi (Dealul Privighetorii) Panagia Kapulu, Casa Preasfintei Fecioare, si cea a Sfantului Ioan.

Sfintii Parinti nu neaga prezenta Maicii Domnului la Efes, dar o limiteaza la doar cativa ani, dupa care, simtindu-si sfarsitul, s-ar fi intors la Ierusalim, pentru a vedea inca o data locurile in care a patimit Iisus si pentru a fi inmormantata in apropierea sfantului sau mormant.

Braul Maicii Domnului poate rezolva dilema

Concluzionand, am putea spune ca adevaratul mormant al Sfintei Fecioare se afla in Gradina Ghetsimani din Ierusalim unde, zilnic, mii si mii de credinciosi il viziteaza. In sustinerea acestei ipoteze pledeaza si prezenta sfantului sau brau, tesut chiar de ea din par de camila, dat Apostolului Toma, la Ierusalim, apoi la Constantinopol, unde a fost asezat intr-o racla de aur, in biserica pe care Teodosie al II-lea o construise special in cinstea Sfintei Fecioare. In secolul al X-lea, dupa ce imparateasa Zoe s-a vindecat miraculos dupa atingerea braului, l-a brodat cu aur, iar imparatul Leon al VI-lea Inteleptul a instituit praznuirea lui la 31 august. Din acest brau exista astazi un fragment la Manastirea Vatopedu din Muntele Athos si alt fragment la Manastirea Panaghia Soumela din Grecia.

 

Dumitru Manolache

.