Proiectul de lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, primul act normativ de acest tip din Romania, aprobat recent de Guvern, va fi transmis la toamna Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Cu toate ca proiectul a fost supus dezbaterii publice inainte de adoptare, el continua sa-i nemultumeasca pe reprezentantii cultului greco-catolic.

La momentul definitivarii proiectului, Mona Musca a declarat ca „ este o victorie a bunei intelegeri intre culte“

Nicolae Anusca, consilier Mitropolitan al Bisericii Greco-Catolice, crede ca reprezentantii cultului greco-catolic au refuzat sa semneze, la inceputul lunii iunie, proiectul de act normativ, fiind nemultumiti de faptul ca nu continea nici o referire la redobandirea bunurilor sacre confiscate de stat in perioada comunista. „Noi consideram ca nu poate fi vorba de o normalizare a vietii religioase a cultelor fara sa existe in prealabil o lege de reparare a abuzurilor comuniste, respectiv de restituire a imobilelor bisericesti confiscate“, a declarat Nicolae Anusca agentiei Mediafax. El crede ca nu se poate vorbi de „non-discriminare“ si de „libertate a cultelor“ atata vreme cat statul nu promoveaza un cadru legal bine articulat pentru retrocedarea lacaselor bisericesti.

Potrivit unei adrese trimise Guvernului in luna mai de catre Lucian Muresan, arhiepiscop de Alba-Iulia si Mitropolit al Blajului, „in cadrul pachetului de legi pentru restituirea proprietatilor, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica este din nou exceptata“. In replica, Constantin Stoica, purtator de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, ne-a declarat ca forma actuala a proiectului de lege este multumitoare, din moment ce ea reprezinta rezultatul „analizei si discutiilor pe care Ministerul Culturii si Cultelor, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, l-a avut cu reprezentantii cultelor recunoscute in Romania“.


Conceptul esential al noului act normativ este acela de „libertate religioasa“


Cat priveste atitudinea Bisericii Greco-Catolice, reprezentantul BOR a refuzat sa comenteze in vreun fel, declarand ca este dreptul lor sa aiba o pozitie, iar atitudinea lor trebuie respectata. Cert este ca daca Biserica Greco-Catolica continua sa fie nemultumita de noul proiect de lege privind libertatea religioasa, aceasta nu va bloca in nici un fel procedura. Din cadrul directiei Culte a Ministerului Culturii si Cultelor am aflat ca, de fapt, nemultumirile Bisericii Greco-Catolice se restrangeau doar la topica unei fraze si ca ministrul Mona Musca a promis o serie de discutii privind aceste nemultumiri. Nicolae Anusca mai spune ca Legea 501 din 2002 prevede doar restituirea lacasurilor de cult aflate in proprietatea statului. Acum, aceste lacasuri de cult nu mai sunt in proprietatea statului. Potrivit lui Nicolae Andrusca, romano-catolicii sunt solidari cu solicitarile greco-catolicilor, chiar daca ei au acceptat sa semneze proiectul legislativ. „Ei au semnat proiectul de lege, avand insa niste obiectii. Li s-a promis atunci ca vor fi solutionate, insa nu s-a facut nimic in directia asta“. Stefan Ionita, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, ne-a declara ca in urma cu o luna s-a votat o lege care reglementeaza tocmai aceasta situatie. Orice neintelegere legata de patrimoniu poate fi solutionata prin justitie. Consilierul a afirmat ca o alta nemultumire a Cultului Greco-Catolic este legata de mentionarea in lege a statutului sau, astfel incat sa nu se incalce principiul egalitatii. „Intr-adevar, in lege nu apare sintagma „Biserica Nationala“, insa noi, impreuna cu romano-catolicii, am solicitat ca statul sa recunoasca importanta si rolul bisericilor si cultelor recunoscute, pentru ca statutul de reprezentativitate determina o crestere a fondurilor“, a subliniat Anusca. Proiectul de lege privind libertatea religioasa si regimul cultelor a fost definitivat la inceputul lunii iunie, in urma unor intalniri cu reprezentantii cultelor recunoscute in Romania. Conceptul esential al noului act normativ este acela de „libertate religioasa“.

Conceptul include, in termenii proiectului normativ, libertatea oricarei persoane de a-si manifesta credinta religioasa in mod individual sau in colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor, precum si libertatea de a isi schimba credinta religioasa. In ceea ce priveste relatia statului cu religia, premisa de baza este aceea de recunoastere a rolului spiritual, cultural si de parteneri sociali al cultelor. Raportul dintre stat si biserica se bazeaza pe autonomia organizatiilor religioase si pe nediscriminarea acestora de catre stat. La momentul definitivarii proiectului, ministrul Mona Musca a declarat ca este „o victorie a bunei intelegeri intre culte“. In urma negocierilor, proiectul a fost semnat de 16 culte, dar nu si de Biserica Greco-Catolica. Desi au semnat, reprezentantii Cultului Baptist si Cultului Crestin dupa Evanghelie au declarat ca au rezerve fata de forma finala a proiectului.Baptistii au reclamat calificarea cultelor ca fiind persoane juridice de drept public, in loc de drept privat, si o problema legata de facilitatile fiscale. Reprezentantii au solicitat ministerului sa incurajeze donatiile prin masuri fiscale, cum ar fi deducerea din baza de calcul a impozitului pe venit a contributiilor pentru biserica.

Simpla inserare a unui paragraf in proiectul legislativ nu este suficienta: in absenta unei legi, aceasta dorinta a lor nu poate fi pusa in practica. In ceea ce priveste Cultul Crestin dupa Evanghelie, secretarul general Virgil Achihai spunea in iunie ca acest cult are o alta perspectiva in legatura cu sprijinul statului in finantarea bisericii. Cultul era impotriva finantarii indirecte a bisericilor de catre stat, si agrea tot solutia facilitatilor fiscale. In ciuda tuturor obiectiilor, proiectul de lege a fost aprobat de Guvern in sedinta din 14 iulie, fiind considerat „un act normativ in conformitate cu normele similare din state ale Uniunii Europene“ si cu legea fundamentala a statului.


Articol de: Elena Vladareanu, Matei Martin

.