Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Postul Sfintilor Apostoli (popular-postul Sampetrului), care preceda sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie) este randuit de Biserica in cinstea celor doi apostoli si in amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (vezi Fapte 13,2 si 14,23). Totodata, prin tinerea acestui post se cinstesc darurile Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfintii Apostoli la Cincizecime; de aceea, in vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

Postul Sfintilor Petru si Pavel - istoric

Despre vechimea acestui post marturisesc, in secolul IV, Constitutiile Apostolice. Marturii ulterioare se gasesc la Sfantul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numeste postul acesta Postul de vara sau al Cincizecimii. Se pare ca la inceput, postul acesta era tinut numai in cercurile monahale si abia mai tarziu s-a extins si la credinciosii din lume.

Postul Sfintilor Petru si Pavel - durata

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durata fixa, Postul Sfintilor Petru si Pavel are o durata variabila de la an la an, deoarece inceputul lui (fixat aproximativ prin sec. VI) e in functie de data variabila a Invierii lui Hristos. Postul incepe luni, dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 29 iunie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lunga sau mai scurta, dupa cum Invierea din anul respectiv a cazut mai devreme sau mai tarziu. In chip normal (daca Invierea Domnului s-ar sarbatori in rastimpul indicat de regula consfintita la Sinodul I Ecumenic, adica intre 22 martie si 25 aprilie), ea variaza de la 8 zile (durata cea mai scurta, cand Invierea cade la 25 aprilie) pana la 42 de zile (durata cea mai lunga, cand Invierea cade la 22 martie). Dar in actuala situatie a Bisericii noastre (ca a tuturor Bisericilor ortodoxe care si-au indreptat calendarul, mentinand insa Pascalia stilului vechi, a calendarului neindreptat), Invierea fiind sarbatorita de fapt intre 4 aprilie si 8 mai, durata Postului Sfintilor Petru si Pavel se scurteaza, de la 28 de zile (durata cea mai lunga) pana la desfiintare (in anii in care Invierea cade dupa data de 1 mai). Asa s-a intamplat in anii 1945 si 1956 (Invierea la 6 mai), cand Sfantul Sinod a hotarat ca postul sa se tina in cele trei zile dinaintea sarbatorii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( sarbatoarea cazand inaintea Duminicii Tuturor Sfintilor, in seara careia trebuia sa lasam sec). Aceeasi situatie am avut-o si in anul 1983 (Invierea la 8 mai), cand postul a fost numai de doua zile (27-28 iunie).

O regula simpla si practica spre a afla durata Postului Sfintilor Petru si Pavel din orice an este urmatoarea: cate zile sunt de la data Invierii (inclusiv) din anul respectiv pana la 3 mai (exclusiv), atatea zile tine postul. De exemplu, in anul 1982, cand Invierea s-a serbat la 18 aprilie, Postul Sfintilor Apostoli 15 zile (14-28 iunie).

Postul Sfintilor Petru si Pavel - cum postim

Dupa Pravila cea mare si Invatatura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri si vineri se mananca legume fara untdelemn, marti si joi aceleasi cu untdelemn (si vin), iar sambata si duminica si peste; dezlegarea la peste se da si luni, marti si joi, cand cade sarbatoarea vreunui sfant cu doxologie mare, iar cand o astfel de sarbatoare cade miercuri sau vineri, se dezleaga la untdelemn si vin. La hramuri si la Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie) se da dezlegare la peste, in orice zi a saptamanii ar cadea. Dupa Tipicul mare, luni, miercuri si vineri se mananca mancare uscata dupa Vecernie; iar in celelalte zile, ca mai sus.

 

Sursa: CrestinOrtodox.ro

.