Biserica cinsteste eroii neamului, nu le profaneaza mormintele


Biserica cinsteste eroii neamului, nu le profaneaza mormintele - Comunicat de presa al Episcopiei Giurgiului

In ziarul "Evenimentul Zilei", editia din data de 9 noiembrie 2008, a aparut editorialul intitulat "Mausoleul de la Comana, profanat din interes", semnat de doamna Dana Balan. Constatand o serie de afirmatii tendentioase si neconforme cu realitatea, pentru corecta informarea opiniei publice Episcopia Giurgiului face urmatoarele precizari:

Inca de la enuntarea titlului si din primele randuri ale articolului, Episcopia Giurgiului si Manastirea Comana sunt acuzate de "profanarea criptei in care sunt depuse osemintele eroilor din Primul Razboi Mondial". Este nedrept si nedemn ca Domnul Cristian Scarlat, Directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, sa acuze "fetele bisericesti de profanare". Domnul Cristian Scarlat, in calitate de director al unei institutii care se ocupa cu cinstirea eroilor, dar si autoarea acestui articol, ar fi trebuit sa stie faptul ca Biserica nu are cum sa profaneze eroii neamului. In invatatura Bisericii fiecare crestin are datoria de a-si cinsti mortii, cu atat mai mult eroii cazuti pe campurile de lupta pentru integritatea si libertatea neamului.

De aceea, prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si Sarbatoare Nationala Bisericeasca, lucru prevazut si de legea 379/2003 prin care cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti, adica Sarbatoarea Inaltarii Domnului, a fost proclamata ca Zi a Eroilor, zi in care in toate bisericile, manastirile si catedralele ortodoxe se savarsesc slujbe de pomenire in memoria tuturor eroilor cazuti de-a lungul veacurilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului. La aceasta sarbatoare, se adauga si alte zile din cursul anului: Ziua Nationala a Romaniei, Ziua Armatei Romane, Ziua Drapelului, Ziua Imnului National, si altele, zile in care Biserica oficiaza iarasi slujbe de pomenire in cinstea eroilor neamului.

Tot in corpul articolului este citat iarasi directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor care afirma ca "de la Episcopia Giurgiului, catre care am trimis trei corespondente, nu am primit nici o reactie". In realitate toata corespondenta ONCE cu Episcopia Giurgiului se rezuma la trei adrese dintre care numai una face referire directa la Mausoleul de la Comana, si aceea ramasa fara rezolvare deoarece Oficiului National pentru Cultul Eroilor nu a stiut care este statutul juridic al Mausoleului de la Comana. Celelalte doua adrese ale ONCE facand referire numai la programul sarbatoririi Zilei Eroilor.

Ceea ce trebuie precizat este faptul ca nici la ora actuala ONCE, care sufera grave abateri de la normele de procedura, intr-un caz ca cel de fata, nu a trimis Episcopiei Giurgiului sau Manastirii nici macar o adresa prin care sa aduca la cunostinta situatia de la Comana. Ceea ce este si mai grav este faptul ca ONCE nu a informat in niciun fel Episcopia Giurgiului, Manastirea Comana sau Primaria Comunei Comana de existenta criptei subterane in care sunt depuse osemintele eroilor.

In mod calomnios domnul Cristian Scarlat il acuza pe Episcopul de Giurgiu ca inca de "acum trei ani, Episcopul Ambrozie si-a propus sa faca acolo un paraclis", din pacate ceea ce directorul Cristian Scarlat nu stie este faptul ca, in urma cu trei ani, Preasfintitul Ambrozie, nici macar nu era Episcop de Giurgiu.

Mai facem mentiunea ca Preasfintia Sa nu s-a intalnit si nu a discutat niciodata, cu atat mai mult nu si-a impartasit intentiile domnului Cristian Scarlat - ceea ce este adevarat este ca, in urma adresei ONCE nr. 1950 din 3 iulie 2007, a avut loc o intalnire la sediul Episcopiei intre domnul Ilie Schipor si vicarul administrativ, consilierul administrativ si consilierul juridic al Episcopiei, in urma careia domnul Ilie Schipor a propus un Protocol de Colaborare fara ca sa se arate explicit in ce consta cofinantarea, proiectul si graficul de executie.

Domnul Cristian Scarlat considera ca lucrarile facute au scopul de a schimba destinatia mausoleului in paraclis (sau capela), afirmatia dansului contrazicand chiar o informatie oficiala postata pe site-ul institutiei pe care o conduce: "Cand vine vorba de restaurarea mausoleului, autoritatile invoca permanent lipsa fondurilor. Pentru rezolvarea acestei importante probleme, parintele Ghelasie, staretul manastirii, a venit cu solutia amenajarii monumentului ca o capela pentru slujbe tinute pe perioada timpului rece. Preluarea asezamantului si folosirea nemijlocita de catre calugari ar putea fi benefica, deoarece ar exista interes permanent pentru ingrijirea lui si implicit pentru protejarea mormintelor eroilor romani care isi dorm somnul de veci aici." (vezi http://www.once.ro/suf/suferinta_comana.php)

De precizat este faptul ca Mausoleul a "rezistat" datorita localnicilor din Comana - care l-au ingrijit dupa posibilitatile lor - in memoria colectiva a locuitorilor din Comana, Mausoleul de aici a fost dintotdeauna locas sfant, cu pictura (care a cazut odata cu tencuiala prin care s-a scurs apa infiltrata prin acoperis), catapeteasma si sfanta masa, care vreme indelungata (1969-1990) a servit nevoilor religioase ale crestinilor ortodocsi din Comana.

In fiecare an la Capela - Mausoleu se organizau manifestari religioase si militare de mare anvergura - jandarmi, militari in uniforma de gala, parada militara, focuri de arma - fiind prezenti reprezentanti ai Primariei Comana, ai Consiliului Judetean precum si reprezentanti a Marii Britanii prin atasatii militari si culturali care au avut, pentru un scurt timp, inmormantati eroi. In fiecare an acelasi umilinte in fata Inaltilor Oaspeti care incercau sa-si stapaneasca nedumerirea si indignarea pentru tabloul dezolant: acoperisul prin care se vedea cerul, capela plina de apa, jgheaburile care stateau suspendate si peste toate (Atentie!) steagurile Romaniei si ale Marii Britanii erau deteriorate. Unde au fost atunci cei de la Cultul Eroilor? De ce nu au facut nimic pana acum pentru mausoleul care paradoxal se afla in curtea Manastirii Comana?

Singuri, dar singurii, care au facut ceva pentru eroii nostri sunt satenii din Comana care au strans bani si au reparat mausoleul, lor adaugandu-se calugarii, in frunte cu staretul lor, care daca nu ar vietui in manastire si nu ar savarsi slujbe de pomenire sau ar aprinde candele si lumanari la mormintele eroilor, care, din pacate, sunt aruncati de-a valma - asa cum a fost prezentat la televiziunea publica in emisiunea Universul Credintei din data de 26 octombrie 2008, probabil ca intr-adevar s-ar fi profanat mausoleul prin intrarea animalelor in incinta fara de ziduri a ctitoriei voievodale - pe care iarasi calugarii se straduiesc sa o restaureze.

Acelasi staret acuzat de profanare este initiatorul unui studiu de fezabilitate si a unei documentatii tehnico-economice (cu nr. INMI 1298 din 10.10.2008) pentru lucrarile de consolidare - restaurare a Manastirii Comana, alcatuit in colaborare cu Institutul National al Monumentelor Istorice, in vederea obtinerii finantarii lucrarilor de valorificare turistica a acestui monument istoric.

Printre altele, Episcopiei Giurgiului si Manastirii Comana i se reproseaza faptul ca nu s-au preocupat de starea dramatica in care se afla Mausoleul Eroilor de la Manastirea Comana, lucru cu totul neadevarat.

In data de 17 iunie 2006, Manastirea Comana a tras un semnal de alarma prin articolul Toti se leapada de Mausoleul de la Comana - aparut in presa centrala - Ziarul Romania Libera, aratand starea avansata de degradare si parasire in care se afla Mausoleul Eroilor de la Comana.

La data de 24 februarie 2007, din incredintarea Preasfintitului Parinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Consilierul pe probleme de patrimoniu al Episcopiei Giurgiului, Pr. Mihail Constantin Balaban a fost delegat sa efectueze o inspectie la Mausoleul eroilor din incinta Manastirii Comana, in Raportul Constatator, se mentiona: Capela ce adaposteste osemintele eroilor reprezinta deja un potential pericol, avand in vedere deteriorarea acoperisului ce a dus la putrezirea grinzilor. Inca de la intrare, securitatea persoanelor este pusa in pericol, iar restul constructiei face dovada ca de foarte multi ani nu s-a mai intervenit nici macar pentru conservarea ei. (Raport care a folosit in instanta pentru dizolvarea Fundatiei ManastireaComana). In urma acestei constatari, staretul de Manastirii, sesizeaza Primariei Comana starea jalnica in care se afla Mausoleul. In urma acestei sesizari, Consiliul Local al Primariei Comana raspunde Manastirii Comana ca, in conformitate cu Hotararea Consiliului Local nr. 23 din 28.09.2001 publicata in M.O. nr. 679 din 2002 -"dreptul de administrare al Mausoleului Eroilor aflat in curtea Manastirii Comana, revine administratiei Manastirii".

Mentionam totodata ca pentru lucrarile de reamenajare a capelei - ale carei icoane, catapeteasma si cruci sunt in proces de restaurare, solicitandu-se readucerea acestora la locul initial (vezi foto 1, 2, 3) - s-a obtinut acordul verbal al Domnului Scarlat Cristian, directorul ONCE, asa cum reiese din discutiile purtate de acesta cu staretul manastirii in 13 aprilie 2007.
In timpul efectuarii acestor lucrari s-a descoperit cripta cu oseminte, de existenta careia nici Primaria Comana, nici Manastirea si nici Episcopia Giurgiului nu fusese informata. Contactat telefonic, la data de 22 octombrie ac., de catre staretul Manastirii, domnul Cristian Scarlat a afirmat ca "este foarte ocupat si ca nu poate veni la Comana, dar in masura in care timpul ii va permite, va veni.". Mai mult, reprezentantii Oficiului National pentru Cultul Eroilor care s-a deplasat in data de 27 octombrie 2008 la Manastirea Comana, au luat, fara avizele necesare si fara proces-verbal, munitie neexplodata si alte obiecte ce se aflau in cripta cu osemintele eroilor de la Comana.

Desi este delicat, trebuie totusi sa aratam modul in care Oficiul National pentru Cultul Eroilor s-a "ingrijit" de Mausoleul de la Comana. Iata, deci, cum intelege domnul Dr. Cristian Scarlat, Directorul ONCE, ca trebuie "cinstiti" eroii neamului - prin lipsa de interes, prin indiferenta la starea deplorabila in care se afla Mausoleul de la Comana. Din pacate, insa, domnul Cristian Scarlat a reusit ca pana acum sa isi faca cunoscuta activitatea in problema Mausoleului de la Comana trimitand reclamatii si sesizari Patriarhiei Romane si unor institutii mass-media, si in nici un caz Episcopiei Giurgiului, care a aflat din presa.

Poate ca in tot acest scandal mediatic, acuzatiile nedrepte de profanare aduse Episcopiei si Manastirii, cu efect de bumerang, pot avea si un efect pozitiv in sensul ca se atrage atentia opiniei publice si a institutiilor abilitate in vederea restaurarii ansamblului manastiresc de la Comana, obiectiv de valoare patrimoniala nationala, poate chiar universala, de la a carei atestare documentara, in anul 2011, se vor implini 550 de ani.


Sursa: episcopiagiurgiului.ro

.

11 Noiembrie 2008

Vizualizari: 1050

Voteaza:

Biserica cinsteste eroii neamului, nu le profaneaza mormintele 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact