Expozitie la Centrul Cultural Palatele Brancovenesti
Ieri dupa-amiaza la Centrul Cultural Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia a avut loc vernisajul expozitiei "Elena Tulcan: Amintiri din Paradis, pictura si obiect". Expozitia este deschisa la Galeria Cuhnia pana in 15 iulie.
Elena Tulcan a studiat in anii '70 artele decorative la scoala clujeana, avand ca profesori de marca pe Ana Lupas, Rodica Sfintiu, Margareta Nemes si Mircea Spataru. Evolutia ei ulterioara s-a implinit in Timisoara, la Liceul de Arte Plastice, ca dascal, apoi la Universitatea de Vest, ca profesoara la Facultatea de Arte Decorative, dar mai ales in ambianta culturala a gruparii artistice Sigma, la care participa, in actions sau in cele 8 filme de arta, alaturi de sotul ei, Doru Tulcan, inca de la primele manifestari. Expozitia de la Cuhnia, a sasea personala, se adauga unui palmares impresionant: 15 prezente artsitice in expozitii de grup din Romania, 18 participari la expozitii de grup sau in selectii din Europa si Statele Unite, 6 premii nationale si 2 premii europene marcheaza o activitate nu doar remarcabila ca amplitudine ci si apreciata de publicul avizat.
Intre artistii decoratori, Elena Tulcan se distinge printr-o acuta reflexivitate ce implica in fiecare obiect realizat (sticla) un important "bagaj cultural", o deschidere a operei catre neasteptate zone afine care asuma sensuri inalte. Sticlarul a vizat perfectiunea in tehnica si a lucrat pe formele simple, primare, sfera, cilindrul, cupa, sau planul, obtinand subiecte si obiecte cu o evidenta valoare simbolica. Desi asociaza, uneori, si ludicul in actul decoratorului, nu jocul si nici aleatorul nu ii sunt proprii. Este o lucida rigoare, inalta fervoare in universul Catedralelor de sticla ale Elenei Tulcan, este o acuta dorinta de reflectare a totalitatii, ca miracol al lumii, in sferele sale Cupole - si opace si transparente, este o evidenta greutate de simbol in cupele, in potirele sale.
Un profund angajament spiritual a definit artistul decorator si tocmai acest angajament este astazi responsabil de schimbarea de limbaj: trecerea de la sticla la pictura, intamplata, in aparenta, din cauze obiective, are, din punctul nostru de vedere, resorturi adanci, subiective. Elena Tulcan investigheaza pentru pictura sa mozaicul timpuriu bizantin si miniatura armeana, surse de maxima importanta ale spiritualitatii crestine, sondand in imaginarul medieval dupa figurarile celestului.
Uneltele graficianului, linia si punctul, materia pretioasa a orfevrului, aurul si argintul, se intalnesc in aceasta pictura stranie cu procedeele tipice ale decoratorului: repetitia, alternanta ori pluricentrarea motivului, dispersia ori concentrarea, vibratia ori simetria care, realizate in registrul cromatic, reverbereaza multiplu, pana la a sugera accederea in universul Parideisei , indicat de titlul expozitiei. Ridicarea motivului la simbol nu este un simplu artificiu tehnic sau de compozitie, ci o practica artistica prin care Elena Tulcan readuce vechi forme si intelesuri in actualitatea receptarii operei.
Doina Mandru - critic de arta
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.