Intrarea Maicii Domnului in Biserica - Vovidenia
Sarbatoarea Intrarea Maicii Domnului in Biserica este cunoscuta in popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, potrivit traditiei, Sfintii Ioachim si Ana au adus pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu. Ea va ramane la templu pana la varsta de 15 ani, ca una care, inca inainte de zamislire, fusese harazita Domnului, de catre parintii ei.
Nasterea si copilaria Fecioarei Maria nu sunt prezentate in Evanghelii sau in alte carti ale Noului Testament. Amanunte despre aceste etape ale vietii sale sunt consemnate intr-o apocrifa din sec.
Sfintele carti bisericiesti istorisesc ca Ana, cea pururea pomenita, care mai toata viata ei a fost stearpa, luand indemn din Cartea Sfanta la cele ce s-au petrecut cu cealalta Ana, care era si ea stearpa - maica Prorocului Samuel, il ruga impreuna cu barbatul ei Ioachim, pe Stapanul firii sa le daruiasca lor un prunc. Ei fagaduiau ca daca le va implini cererea, il vor inchina lui Dumnezeu. Si asa a nascut Sfanta Ana pe ceea ce s-a facut pricina mantuirii neamului omenesc - pe Nascatoarea si pururea Fecioara Maria. Iar cand ea a implinit trei ani, a fost luata de catre parintii ei, dusa la templu si incredintata preotilor. Astfel, arhiereul Zaharia, a dus-o in Sfanta Sfintelor, locul unde o data pe an intra doar el. Fecioara Maria a ramas acolo timp de doisprezece ani.
Sarbatoarea Intrarea Maicii Domnului in Biserica a existat inainte de sec. al VI-lea
Exista o mentiune a ei din sec. al IV-lea, facuta de Sf. Grigorie de Nyssa. Sf. Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbeste si el despre aceasta sarbatoare ce se tinea la Ierusalim. In sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman si Tarasie au rostit cate o predica in cinstea acestei sarbatori. Se pare ca data de 21 noiembrie reprezinta data sfintirii unei biserici cu acest hram in 543. Biserica a fost construita de Iustinian cel Mare langa zidul ruinat al templului. In Apus, sarbatoarea a fost adoptata mult mai tarziu de papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o petru prima data la Avignon, in 1374. Ea s-a raspandit in sec. XV-XVI, in timpul papilor Sixt al IV-lea si Sixt al V-lea.
Obiceiuri de sarbatoarea Intrarea Maicii Domnului in Biserica
Numele de Vovidenie provine din slavona si inseamna "ceea ce se face vazuta". Traditia populara spune ca, de Vovidenie se deschid cerurile, iar animalele incep sa vorbeasca. In aceasta zi se aprind lumanari, mai ales pentru cei adormiti si se impart pomeni. Este bine ca lumanarile si focul sa arda toata noaptea. Seara e buna si pentru previziuni meteorologice. Daca in noaptea de Vovidenie este senin, anul viitor va fi secetos, iar daca ninge, va fi o iarna bogata in zapada. Tot in popor, aceasta sarbatoare este asociata metaforei luminii, prezenta in diferite legende si superstitii. Astfel, sarbatoarea este cinstita pentru a avea o vedere buna si a nu fi lipsit de lumina ochilor. Simbolurile luminii sunt candela, lumanarea, soarele, focul. Tot in ziua de Vovidenie, copiii pun in vase cu apa crengi de mar. Tinute la lumina si caldura, ele inmuguresc si infloresc, fiind folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. In colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? De ce tocmai mar, de ce tocmai flori? Pentru ca batranii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceasta va inflori pana de Nasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta flori dalbe.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.