La Manastirea Hurezi - Hramul Sfintilor Brancoveni

Toti credinciosii sunt asteptati sambata, 16 august, la Manastirea Hurezi pentru a participa, incepand cu orele 9.00, la oficierea Sfintei Liturghii, cu ocazia praznuirii Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu si a celor patimitori cu dansul. Uns domn al Tarii Romanesti in 1688, Constantin Brancoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcand istoria romanilor prin numeroase ctitorii, ocrotind cultura si aparand ortodoxismul pe pamant romanesc si strain. "Se implinesc 294 de ani de la moartea sa, a fiilor sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, si a visternicului Ianache Vacarescu, una din cele mai cumplite tragedii pe care le-a cunoscut istoria Romaniei. La 25 Martie 1714, Voievodul Constantin Brancoveanu este mazilit de turci, dus cu familia la Istanbul si inchis in temnita "Celor Sapte Turnuri".

Pana in vara va fi torturat continuu pentru a marturisi unde-si avea banii, turcii numindu-l "Printul Aurului". Li s-a ingaduit sa-si faca o ultima rugaciune, dupa care sultanul le-a oferit viata daca trec la islamism. Constantin si fiii sai au ramas neclintiti in credinta lor, astfel ca in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, cand Voievodul Constantin Brancoveanul implinea 60 de ani si era ziua de nume a doamnei sale, Marica, el a primit moartea martirica. Trupurile lor au fost aruncate in Marea Marmara, in apropiere de Bosfor. Crestinii le-au scos din mare si le-au inmormantat, pe ascuns, in biserica Adormirii Maicii Domnului din insula Halki, unde domnitorul acordase mai multe danii in timpul vietii. Doamna Marica a dus osemintele voievodului in anul 1720 si le-a ingropat in mare taina la biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucuresti. Deasupra mormantului a fost pusa o placa de marmura alba neinscriptionata. Abia in anul 1914 a fost identificat locul, dupa cercetarea unei candele de argint cu inscriptia: "Aceasta candela, ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghie cel Nou, lumineaza unde odihnescu oasele fericitului Domnu Io Costandin Brancoveanu Basarab Voievod si iaste facuta de Doamna Marii Sale Mariia, carea si Maria Sa nadajduieste in Domnul iarasi aici sa i se odihneasca oasele, Iulie in 12 zile, leat 7228" (1720)", povesteste Florin Epure, directorul Directiei pentru Cultura Valcea.

Sarcofagul din Manastirea Hurezi asteapta moastele voievodului martir

La 20 iunie 1992 Biserica Ortodoxa Romana a canonizat pe Martirii Brancoveni, stabilindu-le zi de pomenire la 16 august. Inmormantarea in Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti nu a corespuns vointei lui Constantin Voda Brancoveanu. El si-a pregatit un mormant de marmura alba in interiorul celei mai frumoase ctitorii a sa - Manastirea Hurezi - din judetul Valcea. Acolo, dupa vointa martirului Constantin Brancoveanu, ar fi trebuit sa-i odihneasca in veci resturile sale lumesti. Alaturi de el ar fi urmat sa fie necropola familiei sale apropiate - sotie, fii si fiice, nepoti si nepoate etc.

Era o dorinta si o vointa care se inscriau in traditia si in obiceiurile domnilor din Evul Mediu din toata lumea. Era firesc, cum au consemnat cronicarii si hrisoavele epocii, ca Brancoveanu sa acorde mare interes Manastirii Hurezi. El era convins ca acolo i se va odihni trupul, iar sufletul isi va gasi si el alinarea in acel loc. "Ca urmare, vointa lui de a i se depune moastele in sarcofagul din interiorul bisericii Manastirii Hurezi, care-l asteapta gol de aproape trei secole, ar trebui indeplinita ca un act de piosenie, de credinta fata de un om care s-a jertfit intru Hristos. In urma cu un an, cu ocazia aniversarii a 310 ani de la ctitorirea Manastirii Hurezi, Episcopia Ramnicului, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Valcea si Primaria orasului Horezu au organizat o manifestare culturala si religioasa in cadrul careia a fost semnat de catre toti participantii "Memoriul pentru aducerea Sfintelor Moaste ale voievodului martir Constantin Brancoveanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti, la ctitoria sa de la Hurezi". Studiul stiintific care insoteste acest document a fost realizat de prof. univ. dr. Radu Stefan Vergatti, de la Universitatea din Bucuresti. Acest memoriu va ajunge la Prea Fericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si la ministrul culturii Adrian Iorgulescu, pentru binecuvantarea si aprobarea acestui demers", a mai precizat Florin Epure.
Ion NICOLESCU

Sursa: Curierul de Valcea

.