Ziua de luni, 16 iunie 2014, a fost dedicata de Academia Romana comemorarii poetului national Mihai Eminescu, cu ocazia implinirii a 125 de ani de la moartea sa (1850-1889). In cadrul unei sedinte solemne, academicieni, oameni de cultura, profesori si poeti au elogiat personalitatea poetului si mostenirea sa culturala si nationala pe care a lasat-o generatiilor urmatoare.

La eveniment a participat si Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, care a rostit un cuvant despre Mihai Eminescu, intitulat „Patriot roman si om universal“.

Comemorarea lui Mihai Eminescu, organizata de Academia Romana si Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, a fost moderata de academicianul Ionel-Valentin Vlad, presedintele Academiei Romane. In cuvantul de deschidere, academicianul a prezentat cateva aspecte legate de intuitia filosofica si poetica a lui Mihai Eminescu care a prevazut si prezis in versurile sale fenomene si legi ale fizicii planetelor care au fost descoperite in secolul XX, prin intermediul telescoapelor performante si calatoriilor in spatiu.

Unificator al constiintei nationale
Presedintele Academiei Romane a aratat ca Eminescu este actual pentru ca ideile sale au unificat constiinta nationala, exprimand adevaruri care transcend timpul, devenind valori perene. „Constantin Noica il numeste pe Eminescu, «omul deplin al culturii romane». Astazi il consideram pe Mihai Eminescu poet national, unificator de constiinta nationala. El a iubit poporul roman cu tot temperamentul sau de mare creator. Ion Luca Caragiale spunea ca Eminescu avea un temperament «de o ciudata amestecatura, fericita pentru artist si nefericita pentru om». De multe ori auzim aceste versuri: «Unde esti tu Tepes, Doamne»; «Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie»; sau «viata este visul sufletului nostru», cum frumos spune in nuvela «Sarmanul Dionis». Prin toate acestea si prin multe altele, poetul a construit si construieste o unitate de constiinta asemanatoare cu ce au construit si alti poeti nationali“, a spus acad. Ionel-Valentin Vlad.

Ctitor de filosofie romaneasca
Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universitatii Bucuresti, a vorbit despre legatura lui Mihai Eminescu cu filosoful german Immanuel Kant. Eminescu a tradus din tinerete opera lui Kant, si geniul sau se vede acolo unde a reusit sa imbogateasca limba romana cu termeni filosofici romanesti care i-a tradus si i-a exprimat pe cei germani. Acest aspect al activitatii lui Eminescu, de ctitor de filosofie romaneasca, a fost prezentat si de alti vorbitori, care au aratat ca daca lui Eminescu i s-ar fi refuzat locul I in randul poetilor romani, fiind numit „poetul nepereche“, el ar fi primit cu siguranta locul I in randul filosofilor romani.

Despre pozitia lui Eminescu privitoare la „chestiunea romaneasca“ in secolul XIX a vorbit academicianul Dan Berindei, presedintele de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Academiei Romane. Eminescu a fost un fervent aparator al romanilor din toate provinciile romanesti si a militat pe plan politic, economic si social pentru dreptul natural al celor care locuiesc un teritoriu in detrimentul dreptului statal al unei puteri ocupante. Eminescu a spus ca starea romanilor din Imperiul Austro-Ungar era precara din punct de vedere material pentru ca saracia era o politica pe care puterea ocupanta o folosea ca arma pentru stapanirea popoarelor din imperiu.

Iubitor al poporului roman
In continuare, academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj-Napoca, a prezentat atitudinea lui Eminescu fata de straini. Plecand de la cunoscutele versuri „Cine tine cu strainii, manca-i-ar cainii“, academicianul a aratat ca prin sintagma „straini“ Eminescu se referea in mod explicit la austro-ungarii care stapaneau in Banat, Bucovina, la rusii care ne furasera la 1812 Basarabia, si la maghiarii care ii oprimau pe romanii din Transilvania, aceasta provincie fiind integrata Ungariei. Rectorul a prezentat si atitudinea unor poeti romantici din secolul al XIX-lea din Ungaria, Rusia si Ucraina fata de populatiile straine cu care acestia intrau in contact, atitudini marcate de profunde sentimente de ura. Ioan-Aurel Pop a aratat ca Eminescu nu trebuie judecat in afara contextului istoric, ci trebuie avut in vedere ca a fost un iubitor al poporului roman si in special al taranului roman.

Prof. dr. Vasile Isan, rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, a vorbit despre gandirea economica a lui Mihai Eminescu, iar prof. dr. Gabriel Pirtea, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara, a aratat ca Eminescu a marcat un proces de maturizare a culturii romane.

Poetul nostru national a fost elogiat si de academicianul Emil Cimpoi din Republica Moldova, si de poetii Adam Puslojici din Serbia si Ileana Malancioiu din Romania. Sesiunea solemna dedicata comemorarii lui Mihai Eminescu s-a incheiat cu discursul academicianului Eugen Simion, presedintele Sectiei de Filologie si Literatura a Academiei Romane si presedintele Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta. (Marius Nedelcu)

Sursa: ziarullumina.ro

.

• Mihai Eminescu in viziunea Bisericii
  Publicat in : Religie