Obiceiuri pascale in judetul Alba
Pastele, cea mai importanta sarbatoare crestina de peste an dedicata Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, se remarca prin insemnatatea religioasa deosebita, dar si prin obiceiurile pastrate cu sfintenie. Noaptea de Inviere este - trebuie sa recunostem - unul din putinele momente in care orasenii trec pe la biserica si asista la slujba. Acest lucru arata tocmai importanta aparte a sarbatorilor pascale pentru crestini.
La fel de importante sunt si traditiile, e drept, la oras fiind pastrate mai ales cele culinare. De pe masa nici unui crestin nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, mielul, cozonacul sau pasca.
Toaca Pastilor
Un obicei des intalnit in zona Muntilor Apuseni este "Toaca Pastilor", "Tocacii" sau "Pragsorul", dupa cum se mai numea in satul Bistra. In Joia Patimilor, feciorii merg la padure sa aleaga un paltin cu rezonanta din care sa faca toaca, ce era atarnata intr-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a mai fost adusa din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborata direct din turla bisericii. Focul din jurul toacei era aprins in Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neincetat pana la ora "Invierii", iar dupa slujbele din ziua Pastelor, pana la vecernie, cand toaca va fi urcata in turnul bisericii.
Ceremonialul se compune din mai multe secvente ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori condusa de crai (vataf) si ajutata de un casier care strange banii, un "cal" care poarta desagii cu colacii, dar si o "closca" ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era pazirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatoriti, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt platiti si nu vor mai avea dreptul sa joace pana la Rusalii.
A doua zi de Paste, feciorii colinda din casa in casa pentru a face urari, ocazie cu care primesc daruri (bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazda. Dupa -amiaza se organizeaza la marginea satului o petrecere, unde ei vor darui fetelor oua rosii impreuna cu primele viorele sau ghiocei infloriti. La masa feciorii mai au misiunea de a "spala pacatele pastenilor si domnilor meseni". Vataful feciorilor aduce in fata satenilor alti "feciori acuzatori", care spun public pacatele fiecaruia. Apoi este luat si dus la puntea vaii si de pe ea daca isi ia pacatosul angajamentul ca nu va mai gresi la anul si plateste feciorilor, este iertat si inmuiat in apa vaii.
Scrinciobul si datul pastilor
Scrinciobul, dupa credinta si spusele romanilor, este facut intru amintirea spanzuratoarei lui Iuda, care in urma vanzarii lui Iisus Hristos s-a dus de s-a spanzurat de o creanga si, nedand oamenii peste el vreo trei zile, vantul il clatina dintr-o parte intr-alta.
In satele de la poalele Muntilor Apuseni exista datina ca in duminicile si sarbatorile din Postul Pastelui, preotul, dupa incheierea serviciului religios, ii anunta pe cei care doresc - dintre sateni - sa dea pastile. Persoana care dadea pastile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicute noi, frumos sculptate si increstate. Aceste ciubere se umpleau in Miercurea Mare cu vin curat si apoi, acoperindu-se bine, se duc in dimineata Joii Mari la biserica, unde se asaza in altar impreuna cu sapte sau 14 painisoare de grau, framantate si coapte de prescurarita parohiei. Se cumparau doua sau trei oale mari si linguri, un cutit si un cirpator, pe care se taia painea in bucatele patrate. Painea amestecata cu vin se aseza in oale acoperite cu naframi mari de par sau de matase cumparate din targ. Satenii care au asistat la slujba din noaptea Invierii iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc in pahare sau ulcicute infasurate in merindete sau batiste. Ei dau in schimb cate un ou rosu sau bani.
Mihaela MORARU Adriana TUTUIANU
Sursa: monitorulab.ro
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.