In Biserica Ortodoxa incepe vineri, 15 noiembrie 2013, Postul Craciunului, care tine pana in ziua de Ajun a Craciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din randuielile bisericesti aflam ca anul acesta lasatul de sec se face in seara de 14 noiembrie.

Postul Craciunului tine de vineri, 15 noiembrie, pana marti, 24 decembrie, cu mentiunea ca ziua din Ajunul Craciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Craciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face dupa Sfanta Liturghie de Craciun din data de 25 decembrie).

„Ziua de Ajun a Craciunului este o zi de post mai aspru decat in celelalte zile. Se ajuneaza pana la ceasul al IX-lea (ora 15:00), cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului Sfantului Prooroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon. In unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor Nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima impartasire la Liturghia savarsita atunci in acest scop”. („Liturgica generala“, pr. prof. dr. Ene Braniste, EIMBOR, 1985)

Postul Craciunului aminteste de postul indelungat al patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament, in asteptarea venirii lui Mesia - Izbavitorul. Dupa unii talcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii.

Primele mentiuni despre respectarea acestei perioade de infranare alimentara si trupeasca provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin si de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit noua cuvantari despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Postul Craciunului este inchinat in primul rand sarbatorii Nasterii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

La inceput, nu toti crestinii posteau in acelasi mod si acelasi numar de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase saptamani; unii tineau un post mai aspru, altii unul mai usor. Insa, Sinodul local din Constantinopol, tinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nasterii Domnului in Bisericile Ortodoxe, hotarand ca toti credinciosii sa posteasca timp de 40 de zile, incepand cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, in primul rand el trebuie sa reprezinte o abtinere de la lucrurile rele care ne indeparteaza de Dumnezeu si de oameni. Din punctul de vedere al alimentatiei, Postul Craciunului este mai usor fata de cel al Pastelui, avand multe dezlegari la peste, ulei si vin. Este dezlegare la peste si preparate din peste, precum si la vin, untdelemn in toate zilele de sambata si duminica, cuprinse in perioada 21 noiembrie - 16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regula, in Calendarul crestin ortodox fie prin mentiunea dezlegare la peste, fie prin simbolul unui peste.

Anul acesta, conform Calendarului crestin-ortodox pe anul 2013, zilele din Postul Craciunului cu dezlegare la peste sunt:

joi - 21 noiembrie, de sarbatoarea Intrarii in biserica a Maicii Domnului;
sambata - 23 noiembrie;
duminica - 24 noiembrie;
luni - 25 noiembrie cand ii sarbatorim pe Sfanta Mare Mucenita Ecaterina si pe Sfantul Mare Mucenic Mercurie;
sambata - 30 noiembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
duminica - 1 decembrie;
marti - 3 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Cuvios Gheorghe de la Cernica si Caldarusani;
joi - 5 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Cuvios Sava cel Sfintit;
vineri - 6 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei;
sambata - 7 decembrie cand o sarbatorim pe Sfanta Mucenita Filofteia de la Curtea de Arges; duminica - 8 decembrie;
joi - 12 decembrie cand il sarbatorim pe Sfantul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei;
sambata - 14 decembrie;
duminica - 15 decembrie.

Potrivit parintelui Ene Braniste („Liturgica generala“), acest post este de asprime mijlocie, asemanator celui al Sfintilor Apostoli. Dupa randuiala din pravile, in timpul acestui post, in manastiri se ajuneaza lunea, miercurea si vinerea pana in ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), cand se mananca hrana uscata sau legume fierte, fara untdelemn; martea si joia se mananca plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sambata si duminica se ingaduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, cand postul devine mai aspru). Daca lunea, martea sau joia cade praznuirea vreunui sfant cu doxologie mare, se dezleaga la peste, iar miercurea si vinerea, la vin si untdelemn, dar se mananca numai o data pe zi. Tot asa, daca miercuri sau vineri se intampla sa cada sarbatorirea unui sfant cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleaga la untdelemn, peste si vin.

In ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii il asteapta pe preot ca sa le aduca vestea Nasterii Mantuitorului, in felul acesta cinstind marea sarbatoare care are sa vina.

Sursa: basilica.ro

 

.

• Craciunul - Nasterea Domnului
  Publicat in : Nasterea Domnului - Craciunul
• Craciunul pe rit vechi
  Publicat in : Viata liturgica
• Craciunul branduit
  Publicat in : Craciun
• Cu Craciunul la Gioni Teologul
  Publicat in : Editoriale