Sâmbătă, 21 martie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Cuvioasa Parascheva” din Mamaia Sat.
Duminică, 22 martie, de la ora 8.
Luni, 23 martie, de la ora 16.30, IPS Teodosie va oficia Denia Canonului Mare, al Sfântului Andrei Criteanul, la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Marți, 24 martie, începând cu ora 16.45, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba Vecerniei la biserica „Buna Vestire” din Năvodari. Apoi, clerul și credincioșii vor pleca în procesiune pe următorul traseu: biserica „Buna Vestire” – centru – biserica „Buna Vestire”. Credincioșii prezenți vor putea cinsti moaștele Sfinților Epictet, Astion și Pantelimon, aduse de la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Tot marți, de la ora 19.00, ierarhul va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Buna Vestire” din Constanța (str. Dionisie cel Mic, nr. 50 A).
Miercuri, 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri, IPS Teodosie va participa la evenimentele organizate de Episcopia Tulcii cu prilejul împlinirii a șapte ani de la întronizarea Preasfințitului Visarion.
Prima sărbătoare a Maicii Domnului atestată documentar, Buna Vestire marchează momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi aduce Maicii Domnului vestea că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Arhanghelul bunelor vestiri, Gavriil, i s-a arătat Fecioarei Maria şi i-a spus: „Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca I, 28). Văzând-o îngrijorată pe Fecioarei Maria, ca vestea să nu fie o amăgire, a adăugat: „Nu te teme Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema” (Luca I, 30-32). Atunci, Fecioara Maria, cu smerenie, a plecat capul şi a zis: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Este momentul în care „puterea Celui de sus a umbrit-o atunci, spre zămislire” şi S-a întrupat Mântuitorul Hristos.
Dacă în Biserica Răsăriteană data de 25 martie a fost consfințită încă din prima jumătate a secolului al V-lea, după generalizarea datei prăznuirii Nașterii Domnului pe 25 decembrie, în Apus, sărbătoarea a fost introdusă în secolul al VII-lea, de către papa Leon al II-lea. Inițial era una locală, a așteptării Nașterii Domnului, cu o zi de prăznuire ce a variat până în secolul al XI-lea (în unele locuri 18 decembrie, în altele 5 ianuarie), când a fost stabilită data de 25 martie.
Pentru cei care țin post, de praznicul Bunei-Vestiri Biserica Ortodoxă dă dezlegare la consumul preparatelor pe bază de pește.
Biroul de Comunicare
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.