TALCUIREA RUGACIUNII „DOAMNE MILUIESTE” DE CATRE SFANTUL NICOLAE CABASILA
Pentru ce preotul (diaconul), la Sfanta Liturghie, ne indeamna sa ne rugam pentru multe si felurite lucruri, pe cand credinciosii din biserica se roaga numai sa fie miluiti, inaltand catre Dumnezeu la toate cererile, una si aceeasi rugaciune: „Doamne Miluieste!”
Mai intai, pentru ca aceasta rugaciune cuprinde intr-insa o multumire si o marturisire. Al doilea, fiindca a cere de la Dumnezeu mila, inseamna a cere imparatia Lui; iar daca o cerem pe aceasta Hristos a fagaduit ca toate celelalte de care avem trebuinta ni se vor adauga. Pentru aceasta e de ajuns cererea de mai sus, ca una ce poate sa dobandeasca toate dintr-o data.
Dar de unde se poate vedea ca mila lui Dumnezeu e tot una cu
imparatia Lui? – Din aceea ca Hristos, vorbind despre rasplata cu care El va incununa pe milostivi, odata spune ca acestia vor fi miluiti, iar altadata ca vor mosteni imparatia. Astfel, intr-un loc zice: „Fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluiti”; iar in alta parte, ca si cum s-ar talmaci pe Sine Insusi si ar lamuri ce inseamna a fi miluit spune: „Si va zice imparatul celor de-a dreapta Lui (adica celor milostivi): „Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu si mosteniti imparatia cea gatita voua de la zidirea lumii”. Asa ca a dobandi mila de la Dumnezeu e tot una cu a primi mostenirea imparatiei ceresti. De altfel, daca cineva ar voi sa inteleaga in ce consta mila dumnezeiasca, prin asemanare cu mila omeneasca, va gasi ca ea nu e nimic altceva decat insasi imparatia cerurilor. Caci sa vedem ce au facut cei milostivi? – „Flamand am fost si mi-ati dat sa mananc, insetat am fost si mi-ati dat sa beau» le va zice Domnul. De aceea si Hristos ii va milui, primindu-i partasi la masa Lui. Si care e acea masa? – „. Ca sa mancati si sa beti la masa Mea, intru imparatia Mea”, zice Dansul. Iar ca sa ne dam seama de stralucirea acelei mese, care nu va fi o masa de robi, ci una imparateasca, sa avem in vedere ca cel ce va sluji la ea va fi insusi Stapanul a toate: „Caci se va incinge, ii va aseza la masa si, apropriindu-se va sluji lor”. Ori, Cel ce e din fire imparat, nu are nimic din ale robului, dupa cum noi, care suntem robi, nu avem nimic imparatesc din fire. Tot El va imbraca pe cei goi, pe care ii va milui. Si prin urmare, nu le va da haina imparateasca pentru ca de la El si din ale Sale ii va imbraca. Aceasta este haina de nunta pe care cei ce vor imbraca-o trebuie sa fie primiti in aceasta imparatie. Caci imparatul cercetandu-i nu va avea nici o pricina ca sa-i alunge din camara de nunta. Ba ceva mai mult: le va deschide casa Lui si aducandu-i inlauntru, le va da loc de odihna: „Caci strain eram si M-ati primit la voi”. Dar cei vrednici de un asemenea har nu mai sunt robi, ci fii: „Caci robul nu ramane pururea in casa pe cand fiul ramane pe veci”, zice Domnul. Iar fiii sunt si mostenitori, mostenind nu numai imparatia, ci si pe Stapanitorul ei: „Caci mostenitorii lui Dumnezeu sunt impreuna-mostenitorii lui Hristos. ”, zice
Scriptura. Prin urmare, cand cerem de la Hristos mila, inseamna ca ne rugam sa dobandim de la El imparatia.
Fragment din cartea ,,Talcuirea dumnezeiestii Liturghii” a Sfantului Nicolae Cabasila, E.I.B.M.B.O.R.,1997, p. 19.
Sursa: episcopiagiurgiului.ro
.
Aboneaza-te la newsletter
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.