Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla
Marți, 7 august, Biserica Ortodoxă Română o cinstește pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, care este ocrotitoarea mănăstirii din apropierea localității constănțene Crucea. Astfel, cu prilejul hramului, duminică, 5 august, începând cu ora 7.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia aici Sfânta Liturghie.
Sfânta Teodora de la Sihla s-a născut în localitatea Vânători, în judeţul Neamţ, pe la anul 1650 şi a fost, în tinereţe, căsătorită. Deoarece nu avea copii, la vârsta de 30 de ani, împreună cu soțul ei a hotărât să intre în monahism. Astfel, Teodora s-a călugărit la schitul Vărzăreşti din Vrancea. Datorită unei invazii otomane, stareţa mânăstirii s-a refugiat împreună cu Teodora şi cu alte maici într-un loc mai retras, unde au vieţuit timp de 10 ani, apoi Teodora s-a mutat în apropierea schitului Sihăstria. Armatele turceşti au ajuns şi aici, iar Teodora s-a ascuns într-o peşteră, cunoscută astăzi drept Peştera Cuvioasei Teodora, din apropierea schitului Sihla (construit între anii 1730-1763, în cinstea cuvioasei, când peştera a ajuns loc de pelerinaj).
În anul 1856, sfintele moaşte ale cuvioasei au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde se află şi astăzi.
Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a fost canonizată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.
Luni, 6 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Schimbarea la Față a Domnului. Cu acest prilej, de la ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși Sfânta Liturghie în altarul de vară al parohiei „Sf. Mina” din Parcul Tăbăcărie, Constanța.
Așezământul de cult are al doilea hram Schimbarea la Față.
Schimbarea la Față a Domnului este praznicul care ne amintește de evenimentul biblic când Mântuitorul Şi-a schimbat în mod minunat înfățișarea, arătându-Și chipul dumnezeiesc, pe muntele Taborului, în prezenţa a trei dintre ucenicii Săi: Petru, Ioan şi Iacov. Datele istorice spun că sărbătoarea își are originea în momentul sfințirii unei biserici zidite de către Sfânta împărăteasă Elena, pe muntele Taborului, în secolul IV, în amintirea minunii biblice.
Atestarea documentară a sărbătorii apare în prima jumătate a secolului al V-lea. În secolul VIII, odată cu generalizarea acestui praznic, Sfântul Andrei Criteanul compune o predică la Schimbarea la Faţă, iar Sfinţii Ioan Damaschin şi Cosma de Maiuma alcătuiesc imne religioase în cinstea sărbătorii.
În această zi, conform canonului 28 al Sinodului Trulan din 692, există obiceiul ca în biserici să se aducă spre binecuvântare prinoase de struguri, ca mulțumire către Dumnezeu.
Datorită importanței acestui praznic împărătesc, creștinii au dezlegare la pește, aflându-ne în postul Adormirii Maicii Domnului.
Taina Sfântului Maslu la biserica „Sf. Haralambie”
Tot luni, 6 august, de la ora 17.00, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sfântul Haralambie” din Constanța, unde se află, spre cinstire, icoana Maica Domnului „Trei Bucurii”, adusă de la biserica „Sfântul Iacob, fratele Domnului” din satul Kohanovka (regiunea Odessa, Ucraina).
Biroul de Comunicare
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.