Sfanta Liturghie Arhiereasca si Sfintirea cea Mare a apei la Manastirea Nicula

Luni, 6 ianuarie 2014, de Praznicul Bobotezei, PS Vasile Somesanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a fost prezent la Manastirea Nicula. Ierarhul, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi, a oficiat, de la ora 10, Sfanta Liturghie si slujba Agheasmei Mari.

Din sobor a facut parte obstea manastirii, avandu-l in frunte pe parintele staret, protosinghelul Nicolae Moldovan. Au participat la slujba si alti preoti din parohiile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului, precum si multime de credinciosi din zona si autoritati locale.

In cadrul Sfintei Liturghii Preasfintitul Vasile Somesanul a vorbit celor prezenti la marele praznic de la Manastirea Nicula, despre semnificatia Botezului Domnului in apa Iordanului: “Mantuitorul nostru Iisus Hristos a primit Botezul in Iordan, pentru a se arata toata dreptatea, intreaga Lui lucrare, de mantuire a omului din robia pacatului, a mortii, a Iadului, se desfasoara in dreptatea lui Dumnezeu, El smerindu-se pe Sine, a luat chip de rob, facandu-se ascultator Tatalui Ceresc pana la moarte, la moartea pe cruce, din iubire fata de faptura omeneasca ajunsa in stricaciunea pacatului”.

Agheasma mare se savarseste la Boboteaza, in amintirea botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Agheasma mare se ia dimineata, pe nemancate, inaintea anafurei iar atunci cand credinciosul se impartaseste, dupa aceasta. Timpul cand se consuma este din Ajunul Bobotezei, pana la Odovania praznicului.

Originea si vechimea slujbei

Initial, sfintirea apei de la Boboteaza era legata de botezul catehumenilor, care se savarsea in ajunul praznicului, seara si pentru care se sfintea apa necesara la botez. Ulterior, desfiintandu-se catehumenatul, s-a pastrat sfintirea apei, legata de praznic, ea capatand alta semnificatie. Precum accentueaza arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, in ziua Bobotezei se face nu numai reinnoirea botezului Domnului, ci si a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, in tot cazul, Ierusalimul, unde se pastra amintirea puternica a botezului Mantuitorului prin mana Inainte-Mergatorului, in apele Iordanului; de aici ea s-a raspandit la Antiohia, apoi la Constantinopol si in Asia Mica. De acea, randuiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuita de traditie, in intregime, Sfantului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, caruia in Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se canta la inceputul slujbei, iar in Molitfelnic i se atribuie frumoasa rugaciune pentru sfintirea apei.

Sursa: radiorenasterea.ro

.