Sfantul Atanasie Todoran
Sfantul Atanasie Todoran s-a nascut in Bichigiu, sat de pe Valea Salautei, intr-o familie de tarani liberi, inrudit cu familia preotilor Cosbuc din Hordou, stramosii poetului George Cosbuc.
Exista destul de putine informatii despre viata lui. Fruntas in comuna, cunoscator de carte, fusese jude si colector al darilor in comunele de pe Valea Bichigiului si a Salautei.
Se pare ca inca din tinerete a facut parte dintr-un regiment care era asezat undeva langa Viena si, tot amanandu-i-se eliberarea, a dezertat si s-a intors acasa. Urmarit de oamenii imparatiei, s-a refugiat in Muntii Tiblesului, in Maramures si in Tara Chioarului.
Pentru vechea dezertare, a fost inchis cativa ani in Turnul Dogarilor din cetatea Bistritei. Dupa ce a fost eliberat, s-a intors la Bichigiu. Neexistand preot ortodox in sat, s-a opus cu indarjire impartasirii fiului sau cu azima, precum si spovedirii lui de catre un preot unit. Batranul si-a ingropat baiatul in ritul credintei stramosesti; fata ii murise si ea cu ani in urma, cand era fugar prin munti.
In anii 1761-1762 a tratat cu guvernul din Viena, alaturi de alti fruntasi, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Salautei si Somesului Mare. A fost el insusi la Viena, impreuna cu alti romani, unde s-a incheiat pactul cu guvernul si li s-au dat asigurari ca, dupa intrarea in regimentul graniceresc, romanii din tinutul Nasaudului vor beneficia de inlesniri. El a cerut insa ca, prin infiintarea regimentului de granita, romanii sa nu fie siliti sa-si lepede credinta, caci de decenii ortodocsii transilvaneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credintei unite.
Intors acasa si asteptand roadele intelegerii, Atanasie si-a dat seama ca nu s-a tinut seama de dorinta romanilor si a inceput sa se opuna pe fata procesului de militarizare. Nasaudenii vedeau limpede ca sistemul graniceresc urmarea sa-i converteasca la catolicism si, apoi, ca nu li se aplica promisiunea ridicarii iobagiei.
La 10 mai 1763, la Salva, pe platoul numit
Cand militarii erau pregatiti pentru depunerea juramantului, in fata a iesit, calare,
Cuvintele inflacarate ale batranului au dat roade. Soldatii care urmau sa depuna juramant de credinta fata de Viena au trecut de partea lui Atanasie aruncand armele jos, in semn de protest si nesupunere.
La scurt timp dupa aceea, s-au facut cercetari pentru ca vinovatii sa fie pedepsiti.
La 12 noiembrie 1763, pe acelasi platou din Salva a avut loc executia celor gasiti vinovati de revolta din luna mai. Atanasie Todoran a fost frant cu roata de sus in jos, iar capul i-a fost legat de o roata,
Impreuna cu Atanasie au fost martirizati prin spanzurare,
Primind moarte martirica, Atanasie si-a varsat sangele pentru credinta stramoseasca si pentru drepturile romanilor transilvaneni. De atunci si pana astazi, cinstirea memoriei lui se face neintrerupt in constiintele ortodocsilor nasaudeni, iar marturiile vremii ii aseaza alaturi pe cei trei care au patimit impreuna cu el.
Sursa: arhiepiscopia-ort-cluj.org
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.