Simpozionul Mitropolia de la Feleac - 525 de ani de atestare documentara

Mitropolia Clujului, Maramuresului si Salajului marcheaza in perioada 2-3 noiembrie 2013 doua evenimente importante din istoria Eparhiei si anume implinirea a 525 de ani de la atestarea documentara a Mitropoliei de la Feleac si aniversarea a 80 de ani de la sfintirea Catedralei ortodoxe din centrul Clujului.

Simpozionul: Mitropolia de la Feleac, 525 de ani de la prima mentiune documentara

Manifestarile religioase si culturale dedicate acestor doua mari momente din istoria Eparhiei Clujului au debutat sambata cu organizarea Simpozionului: Mitropolia de la Feleac, 525 de ani la prima mentiune documentara. Evenimentul s-a desfasurat de la ora 9:30 in Biserica voievodala din Feleac in prezenta IPS Parinte Andrei, a PS Episcop Vasile Somesanul precum si a numerosi preoti, profesori, academicieni si oameni de cultura din oras si invitati din strainatate.In debutul manifestarii IPS Parinte Andrei a evidentiat importanta celor doua momente din istoria Eparhiei Clujului celebrate in acest sfarsit de saptamana. La inaugurarea simpozionului au luat cuvantul si presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc si prefectul judetului Cluj, Gheorghe Vuscan.

Dupa acest moment a fost deschisa sesiunea de comunicari cu prezentarea sustinuta de Rectorului UBB, Acad. Ioan Aurel Pop despre Feleac in istoria Transilvaniei. Au mai sustinut comunicari stiintifice Acad. Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu care a vorbit despre Satul Feleac si orasul Cluj in secolele XIV-XV, Conf. Univ. Dr. Serban Turcus, care a prezentat trasaturile definitorii ale monahismului transilvan in Evul Mediu, Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj-Napoca, care a ilustrat istoria Eparhiei de la Catedrala Arhiepiscopala din Feleac, la Catedrala Mitropolitana din Cluj, Dr. Alexandru Simon care a vorbit despre parcursul istoric de la Valahia la Dacia si Dr. Daniela Marcu Istrate care a prezentat contributiile la istoria romanilor din Transilvania, ilustrand cu imagini ultimul santier arheologic din biserica voievodala.In cadrul simpozionul de la Cluj au fost prezentate si doua volume despre Istoria Transilvaniei medievale. O prima carte editata de Academicianul Ioan Aurel Pop aduce in atentia publicului situatia romanilor in regatul medieval al Ungariei in secolele al XIII-lea si al XIV-lea (Ioan-Aurel Pop, De manibus Valachorum scismaticorum. Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary. The Thirteenth and Fourteenth Centuries (=Eastern and Central European Studies, IV) (Frankfurt am Main – Bern – Bruxelles – New York – Oxford – Warszawa – Wien, 2012). Cel de-al doilea volum, editat de Martyn Rady si Alexandru Simon, aduce in prim plan legea si guvernul in moldova medieval, Transilvania si Valahia (Government and Law in Medieval Moldavia, Transylvania and Wallachia (=Studies in Russia and Eastern Europe, XI), editori Martyn Rady, Alexandru Simon (London: University College London Press, 2013).

Aniversarea a 80 de ani de la sfintirea Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca

Evenimentul face parte din seria de manifestari organizate de Mitropolia Clujului pentru a marca doua momente importante din istoria Eparhiei. La inceputul lunii noiembrie se implinesc 525 de ani de la prima mentiune documentara a Mitropoliei de la Feleac si se aniverseaza 80 de ani de la sfintirea Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca. Asezata in centrul capitalei culturale a Transilvaniei, Catedrala arhiepiscopala a Vadului, Feleacului si Clujului a fost construita intre anii 1923-1933, din initiativa si cu contributia speciala a vrednicului de pomenire Episcopul Nicolae Ivan.Astfel duminica 3 noiembrie 2013, cand se implinesc 80 de ani de la Sfintirea Catedralei din Cluj-Napoca, evenimentul va fi marcat in catedrala din centrul orasului printr-o slujba solemna. Sfanta Liturghie va fi savarsita de IPS Parinte Andrei, Arhiepiscopul si Mitropolitul Clujului inconjurat de un sobor de ierarhi, preoti si diaconi. Din sobor vor face parte PS Vasile Somesanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, Preasfintitul Nicodim, Episcopul Severinului si Strehaiei, Preasfintitul Gurie al Devei si Hunedoarei, Preasfintitul Episcop Macarie al Europei de Nord, Preasfintitul Andrei Fagarasanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului si Preasfintitul Visarion, Episcopul de Tulcea.

Un istoric al Episcopiei Vadului, Feleacului si Clujului

Vechile Eparhii de Vad si Feleac, stravechi structuri bisericesti ale actualei Eparhii a Clujului, au fost intemeiate in secolul al XV-lea. Din cauza conditiilor istorice vitrege, cele doua Eparhii au fost desfiintate de catre autoritatile maghiare calvine ale vremii. Daca Episcopia de Vad si-a incheiat existenta in secolul al XVII-lea, mitropolitii Transilvaniei, care si-au avut primul sediu la Feleac (desfiintat in sec. al XVI-lea), s-au mutat din loc in loc, tot din asemenea cauze, astfel ca centrele lor au fost la Manastirea Prislop-Hateg, Manastirea Geoagiu, langa Manastirea Ramet, Lancram si Alba Iulia, inainte de a ajunge aici, biruitor, Mihai Viteazul. Pe o perioada de cateva decenii, pana in 1698, credinciosii ortodocsi transilvaneni au fost sub obladuirea duhovniceasca a mitropolitului ortodox de Alba Iulia. Prin unirea cu Roma a unei parti a romanilor din Transilvania a incetat, de fapt, existenta ierarhiei superioare ortodoxe din aceste tinuturi. Vreme de peste sase decenii, ortodocsii transilvaneni au fost obligati sa fie fara ierarh, pentru probleme duhovnicesti trebuind sa se adreseze vladicilor din Tara Romaneasca si Moldova. In urma numeroaselor demersuri catre Curtea din Viena, abia in 1761 romanii din Transilvania au obtinut dreptul de a avea un ierarh in fruntea lor, dar de data aceasta de neam sarb. In 1811 ajunge in fruntea Bisericii Ortodoxe din Transilvania un vladica de neam roman, in persoana lui Vasile Moga, care a pastorit pana in anul 1846. In locul sau a fost numit in 1846 ca vicar general, Arhim. Andrei Saguna pentru ca din 1848 sa fie ales si hirotonit in rang de episcop. Inca din 1850 el a inceput demersurile pentru inaltarea Episcopiei ortodoxe din Sibiu la rang de Mitropolie, fapt intamplat abia in anul 1864. Printre numeroasele sale idealuri a fost si acela de a infiinta si alte episcopii ortodoxe in Transilvania, pentru ca aceasta sa fie condusa mai bine din punct de vedere spiritual. Se gandea ca noile episcopii sa fie la Timisoara, Oradea si Cluj, pe langa cele existente la Arad si Caransebes. Datorita opozitiei autoritatilor austriece si maghiare de stat, idealul sau n-a putut fi realizat. Daca problema viitoarelor eparhii de Timisoara si Oradea au fost mereu in atentia urmasilor lui Andrei Saguna, precum si a Sinodului arhidiecezan din Sibiu, cea a Episcopiei Clujului s-a pus abia din preajma anului 1900.Actul care a impulsionat realizarea visului lui Andrei Saguna de a se infiinta o episcopie la Cluj a fost Unirea Transilvaniei cu Romania, la 1 decembrie 1918. Unul dintre cei mai activi clerici pentru infiintarea Episcopiei de la Cluj a fost Arhim. Nicolae Ivan. Prin eforturile sale precum si prin cele ale deputatilor eparhiali de la Sibiu originari din tinuturile Clujului, s-a ajuns la infiintarea unui Consistoriu Eparhial la Cluj in 1919, in frunte cu Arhim. Nicolae Ivan. Membrii Consistoriului pomenit au facut, dupa constituire, demersuri catre autoritatile bisericesti de la Sibiu precum si catre cele ale Statului din Bucuresti, pentru reinvierea vechilor Episcopii de Vad si Feleac, cu sediul la Cluj. Dupa indeplinirea formalitatilor de reinfiintare in 1921, a avut loc alegerea intaiului Episcop ortodox la Cluj, in persoana Arhim. Nicolae Ivan. I-au urmat in scaun: Episcopul Nicolae Colan (1936-1957), Arhiepiscopul Teofil Herineanu (1957-1992; din 1973 Arhiepiscop) IPS Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu Anania (1993-2011) si IPS Parinte Andrei (din 2011 si pana in prezent ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolit al Clujului, Maramuresului si Salajului), precum si Episcopii vicari Justinian Chira-Maramuresanul (1973-1990), PS Irineu Pop - Bistriteanul (1990-2011) si PS Vasile Somesanul (1998 - pana astazi).

Sursa: radiorenasterea.ro

 

.