In Sfanta si Marea Miercuri, Denia aduce in prim plan doua personaje opuse: Iuda, apostolul, care a devenit vanzator, si femeia pacatoasa care spala picioarele lui Hristos cu lacrimi de pocainta si Il unge pe Hristos cu mir de mare pret, ca inainte de ingropare.
Cumpana celor doua praznuiri ale zilei: pacatoasa – ucenicul Iuda, este rasturnata de pocainta.
Pacatoasa se afla in starea cea mai de jos a caderii: desfranarea, iar Iuda in starea cea mai de cinste: ucenic al Stapanului. Pe aceea, pocainta o ridica si o face mironosita, iar pe ucenic, lipsa ei il coboara la cea mai de jos cadere, il face tradator si-l duce la spanzuratoare. Aceasta rasturnare ne umple de teama si ingrijorare pentru mantuirea noastra, dar totodata si de mare incredere si nadejde, pentru puterea cea mare a pocaintei ce ne sta la indemana. Pomenirea pacatoasei si a vanzarii lui Iuda in aceasta zi are un indoit talc. Ne apropiem de
Sfintele Pasti, dupa o indelungata vreme de pregatiri cu multe osteneli. Sa nu fim fara de grija deoarece o neatentie ne poate pierde toata agoniseala sufletului, ca ucenicului celui iubitor de arginti. Tot asa, cel impovarat cu multe pacate si departat de Dumnezeu are si el o pricina de nadejde. O pocainta sincera, din adancul inimii si cu lepadare de pacatele savarsite il poate invrednici de iertare, ca pe pacatoasa care cazuse in multe pacate. Cu frica si cu nadejde se lucreaza mantuirea. Cu frica pentru nestatornicia si subrezenia firii noastre, cu nadejde in puterea pocaintei ce ne sta la indemna si in nemarginita milostivire a lui Dumnezeu, inaintea carora nici un pacat nu rezista.
Miercurea cea mare este intunecata de targul lui Iuda si de hotararea carturarilor si a fariseilor de a ucide pe Domnul. Pentru fapta atat de josnica a ucenicului si a poporului iudeu care s-a lepadat de Mesia Cel atat de mult asteptat, Biserica se va indolia in toate miercurile din curgerea anului cu post si cu intristare si aceasta deoarece pacatul vanzarii si lepadarii de Stapanul nu s-a consumat cu moartea lui Iuda, ci se continua peste veacuri si apasa cu aceeasi greutate si asupra crestinilor. Fiindca si noi dupa ce ne-am invrednicit de darurile cele mari ale Stapanului: rascumpararea, infierea, cinstea de ucenic, targuim pe Domnul pe bani si pe un pret de nimic, adica pe grijile cele zadarnice ale veacului de acum.
Sursa: Radio Reintregirea
.
Aboneaza-te la newsletter
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.