Sfantul Prooroc Ioan s-a nascut in familia preotului Zaharia, dupa cele mai multe izvoare de atestare, la Ein-Karem, la aproximativ 10 kilometri de Ierusalim. Nasterea minunata a Sfantului Ioan a fost profetita de Ingerul Gavriil intr-o aratare in timpul slujbei oficiate la templu de tatal Sfantului Ioan. Mama sa, Elisabeta, inaintata in varsta si fara copii, deoarece nu putea sa aiba urmasi, era descendenta a semintiei lui Aaron.

Zaharia, tatal sau, nu a crezut in cuvantul ingerului si, drept pedeapsa, a ramas mut. Nasterea lui Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea Nasterii lui Iisus. Sfintii Parintii socotesc nasterea Inaintemergatorului ca 'minunea ce merge inaintea Minunii' si o privesc ca treapta pe care se urca intelegerea celor ce vor vedea nasterea cea peste fire, din cea batrana si stearpa din neamul lui Aaron, pentru a se sui apoi la vederea cea preaminunata a nasterii Celui mai presus de fire din Fecioara Maria. Sfantul Ioan isi incepe propovaduirea in pustiu, acolo isi boteaza ucenicii si 'glasul lui striga in pustiu' (Is. 40, 3). Ducea o viata de renuntare, era imbracat cu haine din par de camila, manca miere de albine si lacuste si se ruga mereu. A fost un exemplu pentru primii asceti ai crestinismului si pentru monahism. Mesajul principal pe care il transmitea Ioan era: 'Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor!' Cei care renuntau la pacate erau botezati in Iordan. Botezul acesta are si o semnificatie eshatologica, prevestind, asa cum insusi proorocul spunea, botezul cu 'foc si Duh Sfant', pe care il aducea Cel Care va veni dupa el, Hristos-Domnul.

In predicile sale l-a criticat, in mod repetat, pe regele Irod Antipa pentru faptul ca s-a casatorit cu Irodiada, fosta sotie a fratelui sau vitreg, Filip. Aceasta i-a atras intemnitarea. La o petrecere cu multi oaspeti, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat in fata tatalui sau vitreg, iar Irod Antipa i-a promis orice. La indemnul mamei, fata a solicitat capul Sfantului Ioan Botezatorul. Fiind ucis, capul i-a fost adus Salomeei pe tava. Trupul lui Ioan Botezatorul ar fi fost dus de sustinatorii sai in orasul Samaria.

Astazi, capul Sfantului se afla la Roma. Fragmente din moaste se gasesc si in Biserica Copta, la manastirile dintre Cairo si Alexandria. Si in Bucuresti, la Biserica 'Sfantul Vasile cel Mare-Victoria', se afla un fragment din moastele Sfantului.

Istoria ne arata ca, dupa martiriul sau, Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost ingropat de Irodiada intr-un loc ascuns din curtea palatului imperial. Despre acest lucru vorbesc si Nichifor si Simeon Metafrastul. Ioana, una din femeile mironosite, stiind de locul ingroparii, a luat capul proorocului si l-a ingropat in Muntele Eleonului. Dupa aproape 300 de ani, adica in zilele imparatului Constantin cel Mare (306-337), Sfantul Ioan Botezatorul s-a aratat la doi calugari, poruncindu-le sa sape locul si sa dezgroape cinstitul sau cap, aceasta fiind prima aflare a lui. Pe cand calugarii se intorceau cu capul proorocului intr-un sac, s-au intalnit cu un olar si i-au dat acestuia sa duca sacul. Pentru aceasta stare de lenevire a celor doi calugari, Sfantul Ioan a indemnat pe olar sa fuga cu sac cu tot. Simtind ca i se apropie sfarsitul, olarul a pus capul proorocului intr-o racla si l-a daruit surorii sale, sfatuind-o sa-l cinsteasca si sa nu-l deschida pana cand insusi sfantul ii va porunci. Racla a ajuns in grija unui monah pe nume Eustatiu. Acesta traia intr-o pestera din apropierea orasului Emesa din Siria. Desi monahul Eustatiu era arian, la pestera lui se faceau minuni, datorita sfantului cap. Eustatiu a fost izgonit din pestera si trimis in exil. In pestera lui au intrat ulterior niste monahi credinciosi, care mai tarziu au zidit in apropiere o manastire. In anul 452, arhimandritul Marcel, staretul acelei manastiri, a aflat capul sfantului in chip minunat, vazand foc mare la pestera de langa orasul Emesa in timpul cantarii psalmilor, aceasta fiind cea de-a doua aflare a Capului Sfantului Ioan, Inaintemergatorul Domnului. In anul 850, cinstitul cap a fost aflat pentru a treia oara in chip minunat, patriarhul Ignatie ducandu-l in Constantinopol.

Soborul Sfantului Ioan Botezatorul este serbat la 7 ianuarie, a doua zi dupa Botezul Domnului –potrivit regulii dupa care, a doua zi dupa marile praznice, se serbeaza pomenirea persoanelor care au luat parte la evenimentul comemorat la praznicul respectiv. Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita la 24 iunie. Evenimentul este mentionat de catre Evanghelistul Luca, (cap. 1, 5-80) iar sarbatoarea a fost mentionata pentru prima oara de catre Fericitul Augustin in sec. IV-V. o alta sarbatoare inchinata Sfantului Proroc, Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul a fost la inceput probabil, o aniversare – proprie cultului local palestinian – a tarnosirii unei biserici din Sebasta (Samaria) unde, dupa marturiile lui Eusebiu si Ieronim, se aflau mormintele Sf. Ioan Botezatorul si ale Sf. Prooroci Elisei si Avdie. (Cf. Ene Braniste, Liturgica Generala) In amintirea taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Ortodoxa a randuit ca ziua de 29 august sa fie zi de post aspru urmand pilda Sfantului Ioan Botezatorul care si-a petrecut viata in asceza. Sarbatoarea face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Inaltarea Sfintei Cruci praznuita la 14 septembrie si de Ajunul Bobotezei, cinstita la 6 ianuarie.

Sursa: basilica.ro

.

• Pilda vietii Sfantului Ioan Botezatorul
  Publicat in : Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul