500 de ani de la tiparirea primei carti pe teritoriul Romaniei
Veacul al XVI-lea a inceput cu Radu cel Mare
Liturghierul lui Macarie
Anul acesta se implinesc 500 de ani de la aparitia "Liturghierului lui Macarie". Cu aceasta ocazie, Romfilatelia a introdus in circulatie emisiunea de marci postale "500 de ani de la tiparirea primei carti pe teritoriul Romaniei", iar lansarea acesteia a avut loc ieri, in cadrul EFIRO, in prezenta presedintelui Academiei Romane, Ionel Haiduc, a directorului Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, dr. Florin Rotaru, secretarului in ministerul Culturii, Virgil Nitulescu, Ovidiu Cristina, directorul Complexului Muzeal Targoviste.
Dintre cele mai importante aparitii in tara noastra din secolul al XVI-lea mentionam primul text romanesc "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung", adresata in 1521 judelui Brasovului Hans Benker, precum si "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie".
Trei supozitii
Prima carte iesita de sub teascurile unei tiparnite, pe teritoriul Romaniei este "Liturghier", tiparita de ieromonahul Macarie, in 1508.
Alexandru Odobescu a descoperit pentru prima data cele trei exemplare - Liturghier, Octoh (1510), Evangheliar (1512) - presupunand ca locul tipografiei ar fi fost la Manastirea Bistrita, judetul Valcea. O alta supozitie plaseaza locul tipografiei la Targoviste, iar P.P. Panaitescu spune ca la fel de bine ar fi putut fi la Manastirea Snagov, pentru ca acolo mama lui Radu cel Mare era calugarita.
Istoria inceputului de veac XVI s-a deschis pentru Tara Romaneasca cu domnia lui Radu cel Mare (1495-1508). Primind o educatie aleasa, ca orice vlastar domnesc din acea vreme, Radu cel Mare si-a legat numele de tiparirea primei carti pe teritoriul Romaniei. Pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului, domnul l-a adus in tara pe calugarul Macarie, ieromonah sarb din Muntenegru, format ca mester tipograf la Venetia, cel care tiparise deja 5 carti, din care trei exemplare din "Liturghierul lui Macarie" se afla la Biblioteca Academiei Romane, unul la Biblioteca Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu si unul la Biblioteca Centrala de Stat din Bucuresti.
Originalul vs. interpretarea unui grafician
Este regretabil faptul ca, avand la dispozitie portretul voievodului Radu cel Mare de la Govora si pe cel de pe zidul bisericii Kremikovskaia din Bulgaria, portrete ce se pastreaza intacte de 500 de ani, din timpul vietii domnitorului, Romfilatelia a ales un grafician pentru reconstituirea portretului. Dovada irefutabila de lipsa de cultura. Subliniem faptul ca este vorba de un voievod al culturii, care presupunea in abordarea personalitatii lui cunostinte ce se puteau obtine consultand un istoric profesionist. Memoria marilor ctitori trebuie pastrata intacta, pentru ca urmasii sa aiba intiparite in memorie faptele asa cum s-au petrecut. Originalul face mult mai mult decat un prefabricat.
500 de ani de existenta tipografica
Sprijinul acordat de Biblioteca Metropolitana din Bucuresti pentru emiterea acestei marci a venit prin domnul director al institutiei, dr. Florin Rotaru.
"Daca n-ar exista memoria scrisa, umanitatea ar imagina istoria cu fiecare nou-nascut. Exista permanent in noi ceva care moare, dupa cum exista ceva care supravietuieste, dar toate raman in istorie numai datorita scrisului.
Astazi, umanitatea cunoaste o mare revolutie impusa de o noua scriere, de o noua lectura, de un alt timp, de un alt spatiu. Cu totii suntem tematori in fata "autre vision du monde, autres intermittences du coeurs, autre denouement". In mijlocul acestei cutremuratoare revolutii, filatelia isi urmeaza destinul si ramane un suport educational si o provocare a memoriei scrise. Expozitia de la Bucuresti este o bucurie a intregii lumi filatelice si iubitoare de frumos. In plus, prezentarea timbrului dedicat implinirii a 500 de ani de la moartea voievodului Radu cel Mare si a existentei de o jumatate de mileniu a tiparului romanesc, in contextul expunerii colectiei reginei Marii Britanii si a primului timbru romanesc, reprezinta o victorie a spiritului, un dialog al omenirii cu sine insasi.
Astazi, Radu cel Mare este uitat. Istoria a retinut in prim plan pe contemporanul sau din Moldova, pe voievodul Stefan cel Mare. Totusi, cei care i-au cunoscut, precum si urmasii, i-au apelat pe amandoi cu atributul "cel Mare". A fost uitat voievodul pacii, al culturii, al dialogului international. Radu cel Mare a mijlocit pacea intre turci si unguri si tot el a definit destinul poporului roman legat de ortodoxie si de Balcani. La Bucuresti, prin adoptarea tiparului, s-a fondat centrul rezistentei spirituale ortodoxe pentru patru secole si jumatate. Pomenirea de astazi a uitatului voievod Radu cel Mare releva terorizarea existentei romanilor lasata inadmisibil de mult in seama hazardului. Uitarea propriei existente este fatala in istorie. Se pare ca nu invatam nimic si chiar astazi, uitam munca din ultima jumatate de secol a poporului roman si vindem intreaga industrie la fier vechi. Pentru acesti osanditi ai muncii nu exista despagubire, pentru ca ei nu au avocati, nu au firme specializate in falsificarea de documente, nu au marsavia de a jura stramb. Dimpotriva, alungam din tara aproximatix 3 milioane de oameni pentru a putea manca o paine. Din suferinta lor, din abandonul familiilor lor, din sinuciderile copiilor lor, noi retrocedam munti intregi, mii de hectare de paduri, castele, muzee, pentru a-i despagubi pe cei plecati in urma cu o jumatate de secol. Cei ramasi in tara abandonata sunt astazi condamnati la plata despagubirilor. Rememorarea de astazi, facuta de Romfilatelia printr-un timbru, poate fi speranta reinvierii noastre. Felicitari! Va multumesc! " Dr. Florin Rotaru
"Intre 1447 si 1456 s-au tiparit primele carti dupa metoda lui Guttemberg. In perioada 1450-1500, tiparirea dupa tehnica lui Guttemberg s-a raspandit in toata Europa de la Venetia, Nürenberg, Paris, Köln, Milano, la Lyon. Principatele Romane au fost printre primele tari din Europa care au introdus noua tehnica si, imediat dupa 1500, au inceput sa apara si la noi carti tiparite. In 1500, a aparut prima carte tiparita in acest fel. Macarie invatase niste mestesuguri la Venetia si apoi si-a inceput activitatea la Targoviste, pe atunci capitala Tarii Romanesti. Asta se intampla sub domnitorul Radu cel Mare, un domnitor care a cam fost uitat, si, iata, astazi avem prilejul de a ni-l reaminti. La sfarsitul secolului al XVI -lea, s-a dezvoltat si la Bucuresti un centru tipografic, iar ceea ce a urmat se stie. Dupa o perioada de decadere a tipariturilor, tiparul a devenit ceva obisnuit. In zilele noastre, ne gandim la saltul imens care s-a facut de la tiparul cu litere culese, litera cu litera in tipografie, la modul in care putem tipari astazi atat de usor cu ajutorul unui computer, asa incat oricine poate sa tipareasca o carte in bucatarie, daca vrea, si chiar sa faca falsuri. Pentru ca e greu sa deosebesti o carte tiparita intr-o instiutie de una falsa. Este un salt imens care a produs mari schimbari. La fel de adevarat este ca tinerii din ziua de azi prefera sa citeasca mai mult pe ecranul unui computer, decat sa rasfoiasca o carte. Si revistele mele de specialitate se gasesc pe internet, totusi imi place sa gasesc in biblioteca, mai ales cand sunt in strainatate, unde gasesc toate revistele, sa merg in biblioteca, desi revista vine in biblioteca cu doua-trei luni in urma fata de cea care apare pe internet. Imi place sa frunzaresc, sa simt mirosul hartiei, al tiparului si sa gasesc lucruri pe care nu le gasesc pe internet, daca nu le caut. Informatia pe internet trebuie cautata. Cartea, revista iti ofera surpriza placuta de a descoperi lucruri la care nu te-ai gandit si pe care nu le-ai fi cautat. Asa ca sper ca aceasta boala a generatiei mai mult sau mai putin tinere sa nu dureze. Nu stiu ce ar trebui facut pentru ca tinerii sa gaseasca totusi ceva in carte care nu poate fi gasit pe internet, dar internetul ramane un rau inevitabil si un bun foarte folositor." Presedintele Academiei Romane, prof.univ.dr. Ionel Haiduc .
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.