Medievala Episcopie a Tomisului are obarsie Apostolica


Atestata documentar, cat si prin descoperiri arheologice,
Medievala Episcopie a Tomisului are obarsie Apostolica

Asa dupa cum este cunoscut, propovaduirea credintei crestine in Scythia Minor de catre unii dintre Sfintii Apostoli ai Mantuitorului Hristos a insemnat, fara indoiala si hirotonirea primilor ierarhi locali. Sfanta Scriptura releva foarte clar practica apostolilor de a aseza ierarhi in toate cetatile in care au propovaduit si au infiintat comunitati crestine. Un astfel de exemplu este oferit de catre Sfantul Apostol Pavel care, dupa ce hirotonea episcopi pentru comunitatile crestine pe care le-a infiintat, a mentinut cu acestia stranse legaturi, indrumandu-i si sfatuindu-i prin cuvantul vorbit sau scris. Logica istorica ne determina sa presupunem ca astfel de episcopi au hirotonit si au asezat in Dobrogea si Sfinti Apostoli Andrei si Filip care au propovaduit, in teritoriul dintre Dunare si Mare.

Cunoscutul Sinaxar al Bisericii Constantinopolitane mentioneaza faptul ca la Odessos (Varna de azi), Sf.

Apostol Andrei a hirotonit ca episcop pe ucenicul sau Amplias sau Apian. Este confirmat astfel obiceiul hirotonirii si asezarii la conducerea comunitatilor intemeiate de el a unor episcopi. Documentele referitoare la misiunea Sfantului Apostol Filip in Scythia sunt mai clare. Lucrarea lui pseudo-Abdias, Istoria luptei apostolice, pomeneste hirotonirea in Scythia a unui episcop, iar Martirologiul lui Adon aminteste ca: “. Filip, dupa ce a convertit la credinta in Hristos aproape (intreaga) Scitie si a asezat acolo diaconi, preoti si episcopi, s-a intors in Asia.”. Propovaduirea Sfintilor Apostoli Andrei si Filip pe teritoriul Dobrogei s-a soldat cu asezarea aici a unor episcopi pentru buna carmuire si sporirea comunitatilor locale.

Nu se stie cati episcopi au fost randuiti in Scythia de catre Sfintii Apostoli. Istoria lui pseudo-Abdias pomeneste despre unul singur in timp ce Martirogiul lui Adon foloseste pluralul: “a asezat (in Scythia) .episcopi”. Cert este faptul ca de la un anumit moment al istoriei conducerea ierarhica a provinciei s-a unificat iar Scythia Minor a intrat sub obladuirea unui singur episcop care isi avea resedinta in metropola provinciei, Tomis. Acest fapt este cunoascut de la istoricul bisericesc Sozomen (sec. VI) care a relatat intalnirea din anul 369 dintre episcopul tomitan Bretanion si imparatul Valens. Este de presupus ca acest vechi obicei s-a impus cu ceva timp inainte de edictul de la Mediolan (313) cand religia crestina a capatat libertatea.

Din punct de vedere bisericesc Episcopia Tomisului depindea la inceput de Heracleea tracica iar dupa ridicarea in rang a scaunului bisericesc din orasul Constantinopol, noua capitala a imperiului, Tomisul, a intrat sub directa jurisdictie a acestuia. In acest ultim moment hirotoniile ierarhilor tomitani se faceau chiar la Constantinopol. Primul ierarh dobrogean, episcopul Evanghelicus, este cunoscut din Actul martiric al Sfintilor Mucenici Epictet Preotul si Astion Monahul. Episcopul Evanghelicus a botezat parintii Sf. Mucenic Astion - Alexandru si Marcellina - sositi la Halmyris in cautarea fiului lor. Referitor la orasul de resedinta al acestui ierarh dobrogean documentul este insa destul de vag. Din el aflam doar ca Evanghelicus era “episcopul lui Hristos” care vizita cetatile acestei provincii. Este de presupus insa ca in anul 303, data patimirii Sfintilor Mucenici, obiceiul carmuirii intregii provincii de catre un singur ierarh era deja generalizat in provincie.

La inceputul sec. al IV-lea in Scythia Minor sunt cunoscuti doi episcopi, Efrem si Tit. Despre primul se stie ca a venit din Palestina in timpul ep. Hermon al Ierusalimului (300-314) pentru a predica crestinismul in Scitia si a murit ca martir in timpul persecutiei lui Diocletian (303-304). Ca martir a patimit si cel de-al doilea episcop, Tit (c.319-324), dupa cum aflam din Acta Sanctorum, dar in timpul persecutiei lui Licinius (pe la 2-3 ianuarie 319-324). El a fost aruncat in mare deoarece a refuzat sa indeplineasca serviciul militar, incompatibil cu slujirea sa arhiereasca.

Demn de semnalat este si faptul ca un episcop de la Tomis a participat si la Sinodul I ecumenic tinut in orasul Niceea in anul 325. Istoricul bisericesc Eusebiu de Caesareea, participant la acest prim Sinod, ne asigura, in lucrarea sa Despre viata imparatului Constantin, ca: “nici scitul (ierarhul provinciei Scythia Minor) nu lipsea din ceata”. Numele acestui episcop tomitan nu este cunoscut.

Unul dintre cei mai renumiti ierarhi ai orasului Tomis a fost episcopul Bretanion despre care exista multe informatii existente in documentele bisericesti. Mai intai este vorba despre intalnirea dintre el si imparatul Valens, intalnire care a avut loc la Tomis in anul 369. Cu prilejul campaniei militare indreptata impotriva gotilor stabiliti dincolo de Dunare, imparatul a intreprins si o vizita in orasul Tomis. Infocat sustinator al ereziei ariene, Valens i-a cerut episcopului Bretanion sa intre in comuniune cu arienii. Episcopul nu s-a lasat induplecat si l-a infruntat pe imparat aparand dreapta credinta. Datorita acestei indrazneli fara precedent, episcopul a fost exilat o vreme. Se mai stie ca despre acesta a purtat corespondenta cu Sfantul Vasile cel Mare si a mijlocit trimiterea moastelor Sfantului Sava de la Buzau in Capadocia, la Sfantul Vasile cel Mare. Sfantul Bretanion era capadocian de neam iar, dupa unii istorici, Actul martiric al Sfantului Sava ar fi fost scris chiar de el.
Pentru viata sa curata si zelul deosebit in apararea dreptei credinte, episcopul Bretanion al Tomisului a fost canonizat inca din vechime, azi fiind praznuit la data de 25 ianuarie.

Virgil Nesa

.

10 Iulie 2006

Vizualizari: 1534

Voteaza:

Medievala Episcopie a Tomisului are obarsie Apostolica 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE