Astazi a venit primavara la evrei!
Din timpuri stravechi si pana astazi, reprezentantii cultului mozaic sarbatoresc Anul Nou al Pomilor. Anul acesta, sarbatoarea inchinata naturii are loc astazi, zi in care se obisnuieste sa se manance din cele sapte specii care cresc in Israel: grau, secara, struguri, smochine, curmale, rodii si masline. Locul de onoare printre aceste fructe il ocupa roscova, care creste din abundenta in Israel. Printre copacii cu o semnificatie deosebita pentru evrei este migdalul, similar ghiocelului romanesc. El este primul copac care infloreste si anunta inceputul primaverii.
Din acest motiv, azi inca de dimineata evreii din toate colturile Capitalei isi vor fi dat intalnire la Templul Coral din strada Sfanta Vineri, unde Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si Comunitatea Evreilor din Bucuresti sarbatoresc "Tu Bisvat, Anul nou al pomilor". In aceasta zi de sarbatoare, copiii evrei din Israel planteaza cate un pom. Exista o legenda in care se spune ca atunci cand pomii au vazut ca numai oamenii au un an nou al lor s-au dus disciplinati la Dumnezeu si i-au spus: "Doamne! In Tora scrie ca omul e la fel ca un pom. Daca e asa, ei de ce au an nou si noi nu avem?" Dumnezeu s-a gandit, apoi a raspuns pomilor: "Bine! Aveti dreptate! Trebuie sa aveti si voi un an nou" si, din dragoste pentru pomi, Dumnezeu a facut pentru ei un an nou. Anul Nou al Pomilor este o sarbatoare iudaica de binecuvantare a fructelor, intr-o perioada in care in Israel se planteaza pomi si incepe un nou ciclu de vegetatie. In celelalte localitati din tara unde exista comunitati de evrei se sarbatoreste prin adunari festive, unde tinerii sustin programe adecvate si se consuma fructe din Tara Sfanta. In Israel, in aceasta zi se sadesc pomi, o traditie care este respectata cu sfintenie. Se pare ca Anul Nou al Arborilor este o sarbatoare minora in calendarul evreiesc. Nu este mentionata in Biblie si referiri la aceasta sarbatoare dateaza din perioada celui de al Doilea Templu. Aceasta sarbatoare este cunoscuta sub mai multe denumiri, si anume "Anul Nou al Copacilor", "15 Svat" - denumire care provine de la data calendaristica a acestei sarbatori care se sarbatoreste la 15 ale lunii Svat, si "Tu-bi-Svat" - unde cuvantul Tu este echivalentul valorii numerice a cifrei 15. Fixarea unei date semnificand Anul Nou al Arborilor este legata de zeciuiala asupra recoltei de fructe. Ziua de "Tu-bi-Svat" usura delimitarea recoltei vechi de cea noua, ea devenind astfel data limita de fixare a zeciuielii: fructele coapte inainte de Anul Nou al Arborilor erau incluse in calculul anului precedent, iar tot ceea ce se cocea dupa aceasta data trebuia taxat in anul urmator. Rabinii din timpul Misnei au fost de acord ca Anul Nou al Copacilor trebuie sa fie in luna care marcheaza sfarsitul iernii si inceputul primaverii, dar sunt disensiuni si discutii asupra datei exacte: intai ale lunii sau 15 ale lunii Svat.
Obiceiuri si randuieli
"Tu-bi-Svat" este o sarbatoare a naturii si nu este legata de niciun serviciu religios special in sinagoga. Calendarul o marcheaza ca o zi in care nu se posteste si nu se spune rugaciunea de penitenta adaugata de obicei la slujbele de dimineata si de dupa-amiaza din zilele lucratoare. Sunt insa foarte multe obiceiuri legate de aceasta sarbatoare. In Eret Israel, in timpul celui de-al Doilea Templu era obiceiul de a planta un copac la nasterea unui copil: un cedru daca era baiat si un chiparos daca era o fata. In secolul al 15-lea s-au introdus ceremonii legate de Anul Nou al Arborilor. Sarbatoarea se celebra printr-o adunare la care se mancau anumite fructe, specifice tarii, se cantau cantece special compuse pentru aceasta ocazie si se beau 4 pahare de vin.
Evreii din Grecia de exemplu, din comunitatea Saloniki, obisnuiau sa se imbrace in costume simbolizand diferitele feluri de copaci, sa cante si sa recite texte care aminteau de importanta copacilor in viata oamenilor. Aceste reprezentatii erau tinute in sinagogi sau in alte locuri publice. In Kurdistan evreii obisnuiau sa aseze fructe in jurul unui copac, simbolizand abundenta si fertilitatea pamantului. Asadar, indiferent de felul in care evreii sarbatoresc Anul Nou al Copacilor, de obiceiurile diferite, traditiile au ramas in timp.
Cornelia Popescu
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.