Defileul Dunarii este bogat in semne ale crestinatatii: troite, biserici, manastiri. Acolo unde timpul ori istoria au daramat casa lui Dumnezeu, oamenii au ridicat alta noua.
La 17 km de Drobeta Turnu Severin si 6 de Orsova, daca te abati din soseaua de langa Dunare pentru a urca inca vreun kilometru pe Valea Voditei, drumul te duce la una dintre cele mai noi manastiri ale Olteniei, Vodita. Edificiul, tarnosit in 2001, a fost construit la cateva sute de metri distanta de ruinele primei manastiri medievale din Tara Romaneasca. Din falnicele ziduri de altadata a mai ramas in picioare doar un portal de piatra.
CALUGARUL SANCTIFICAT. Vechea manastire Vodita a fost fost ctitorita in 1370-1372 de catre Sfantul calugar Nicodim si de Vladislav (Vlaicu Voda). Calugarul Nicodim, despre care se presupune ca era grec sau greco-sarb, a venit in Tara Romaneasca pe la 1359 si, dupa ce a ridicat manastirea Vodita, a fost artizanul ctitoririi unei alte manastiri, cea de la Tismana (1377-1378), cu ajutorul voievozilor Radu I si Dan I. Nicodim a fost cel care a copiat, la Tismana, un tetraevanghel slavon miniat, considerat cel mai vechi manuscris din Tara Romaneasca. Se presupune ca Nicodim si-ar fi dat duhul in 1406, fiind socotit sfant, caruia i s-a scris Viata in 1767.
Prin ridicarea ei in imediata apropiere a frontierei dintre Imperiul Austro-Ungar si Tara Romaneasca se incerca stoparea expansiunii bisericii catolice si intarirea autoritatii bisericii ortodoxe. Recunoscuta ca autonoma, a fost inzestrata cu mosii si venituri, devenind un puternic centru al ortodoxismului din sudul tarii. Desele atacuri ale turcilor asupra cetatilor dunarene au impus mutarea centrului monahal la Manastirea Tismana in 1493, Vodita ramanand sa functioneze ca metoh. Batranul bastion al crestinismului a fost distrus, in cele din urma, de catre turci, iar spre sfarsitul secolului al XVII-lea, zidurile sale au folosit drept cetate pentru armata austriaca. Lucrarile pentru renasterea Voditei au inceput in 1991, banii pentru constructia manastirii si a chiliilor calugarilor fiind adunati prin contributia enoriasilor din Caras Severin si Mehedinti. Biserica noua este construita din lemn, in stil maramuresean, picturile fiind executate de Florica si Eugen Papici.
RECUNOSTINTA. O alta manastire cu o istorie aparte, Sf. Ana, este asezata pe coama "Dealului Mosului", care domina Orsova. Lacasul a fost ctitorit de cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Seicaru, care a luptat in zona Orsovei in calitate de tanar sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie in primul Razboi Mondial. Seicaru avea sa fie distins cu titlul de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul" de catre regele Ferdinand I al Romaniei. Poate va intrebati ce l-a motivat pe ziarist sa ctitoreasca un asezamant calugaresc. Raspunsul vine dintr-o intamplare petrecuta in anii razboiului, peste care Pamfil Seicaru nu a putut trece nepasator. In toamna lui 1916, chiar pe "Dealul Mosului", ziaristul a fost ingropat, alaturi de camaradul sau de arme, Petre Gavanescu, de explozia unui obuz. Amandoi au scapat cu viata, iar Seicaru s-a legat sa ridice in acest loc, atunci cand va avea posibilitati materiale, o manastire, in semn de multumire lui Dumnezeu, dar si "in memoria tuturor eroilor care au cazut pentru o Romanie Mare", dupa cum nota el insusi in actul de donatie a manastirii catre Mitropolia Olteniei, document notificat la München la 24 martie 1975. Trebuie mentionat ca Pamfil Seicaru este si ctitorul Monumentului Eroilor de la Marasesti, precum si a doua alte monumente inchinate victimelor razboiului, in Franta si Ucraina.
DISCOTECA LA BISERICA. Asezamantul monahal a fost construit intre 1936 si 1939, perioada in care Seicaru era director al ziarului "Curentul" si deputat in Parlamentul Romaniei. Manastirea, care trebuia sa poarte hramul Sf. Ana, dupa numele mamei ctitorului sau, nu a fost sfintita imediat dupa incheierea lucrarilor de constructie. Episcopul Vasile Lazarescu, viitorul mitropolit al Banatului, a refuzat tarnosirea, pe motiv ca episcopia nu-si daduse acordul si nu sfintise locul de amplasare a manastirii. Contenciosul s-a prelungit mult timp, sfintirea asezamantului de maici a fost intarziata apoi de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si, ulterior, de schimbarea regimului politic. De altfel, in timpul comunistilor, chiliile calugaritelor au fost transformate in locuri de cazare, in biserica functionand o discoteca si un restaurant. Abia la 2 decembrie 1990, Manastirea Sf. Ana a fost sfintita de episcopul Damaschin Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei, ajutat de un sobor de preoti localnici. Hramul manastirii se praznuieste la 25 iulie, ziua Adormirii Sfintei Ana.
Catedrala pentru mileniul III
Situata la capatul lumii austro-ungare, Orsova a avut o solida comunitate romano-catolica de expresie romana, germana si ceha. Chiar daca orasul, in special dupa stramutare, a suferit modificari, inclusiv de ordin demografic, traditiile nu au disparut. Mai mult, chiar. In anul 1972 a inceput constructia unei noi catedrale catolice (foto), un edificiu ridicat sub indrumarea parohului Johann Markowity, de Hans Fockelmann, intr-un stil arhitectural nonconformist, ultramodern. Pe langa serviciul divin, in incinta catedralei se sustin concerte de orga. (C.S.)
Drumul eroilor
Ridicarea Manastirii Sfanta Ana a fost precedata, pe la 1935, de taierea prin padure a unui drum de acces pietruit, lung de 1.500 de metri, numit Drumul Eroilor, ce urca din centrul vechii Orsove pe "Dealul Mosului". Pe parcursul sau, drumul era strajuit de sapte troite si banci de popas sculptate din lemn de stejar masiv, in care erau sapate dedicatii pentru fiecare regiment care a participat la luptele de la Alion, Cerna si Orsova, in august-noiembrie 1916. Troitele s-au deteriorat treptat, disparand de langa Drumul Eroilor prin anii ’60.
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.