Postul Mare pentru fapte mari

Din cele patru posturi de peste an, cel mai important este Postul Mare sau Postul Pastelui. Insasi denumirea ne indica ca acest post este urcusul nostru spre Inviere. Inca de la inceputul Postului Mare se intrezaresc Crucea Golgotei si Invierea. Cele 40 de zile de post, Sfintii Parinti le aseamana cu 40 de trepte: la prima de jos sta Adam, iar la cea de sus ne asteapta Hristos, Biruitorul pacatului, mortii si al diavolului.

 
In prima saptamana din Postul Pastelui, in primele patru zile, se citeste in biserici canonul Sf.

Andrei Criteanul, iar la sfarsitul saptamanii, crestinii adevarati se spovedesc si se impartasesc cu trupul si sangele Domnului Hristos. Acest canon este de o frumusete si profunzime deosebite, mesajul axandu-se pe pocainta si indreptare. Credinciosul isi recunoaste intunericul faptelor sale, isi cere iertare de la Dumnezeu, cere curatire si iluminare: „chip facand grozaviei patimilor mele, cu pofte iubitoare de dezmierdare, mi-am stricat frumusetea mintii” (din canoanele cantarii a 2-a), dar mai apoi se roaga: „lumineaza-ma si ma indrepteaza la poruncile Tale, si ma invata Mantuitorule sa fac voia Ta” (cant. a 5-a).

        
Ce inseamna sa ai o minte frumoasa? Stiind ca Dumnezeu este intelepciunea, dreptatea, iubirea, frumusetea prin excelenta, ne dam bine seama ca a avea o minte frumoasa inseamna sa ai mintea lui Dumnezeu! Adica sa privesti totul si pe toti cu ochii lui Dumnezeu. Dar cum e posibil sa capatam vederea lui Dumnezeu? Inseamna sa gandesti si sa faptuiesti totul impreuna cu EL. Inseamna sa tii poruncile; sa-L imiti pe Hristos. Iisus ne este noua pilda desavarsita de gandire, comportament si faptuire. Si asa, incetul cu incetul, dobandim frumusetea mintii.

        
Dar daca „intunecatu-mi-am frumusetea sufletului cu dulcetile poftelor si cu totul, toata mintea tarana mi-am facut” (c. a 2-a)? Prin pacate si patimi mintea se transforma in „tarana”, gandeste rau, stangaci, numai pentru satisfacerea poftelor trupesti si a vietii imanente. Devii pamant: inima, mintea, vointa inclina spre tarana, spre moarte.

 

Exista vindecare?

Sigur ca da, prin Dumnezeu: „Strigat-am cu toata inima mea catre induratul Dumnezeu, si m-a auzit din iadul cel mai de jos, si a scos din stricaciune viata mea” (c. a 6-a). Nimeni nu poate sa-L aiba pe Hristos drept Mantuitor, daca mai inainte nu-L va avea de Invatator. Fara intoarcere, fara cainta, fara respectarea poruncilor (inclusiv a postului) nimeni nu va ajunge la Dumnezeu.

„Doamne (.) curateste-ma de toata rautatea si pacatul (.) Pazeste-ma neintinat (.) si daruieste-mi, dupa bunatatea Ta, ale Tale sa le gandesc si ale Tale sa le cuget, si intru voile Tale sa petrec, de frica Ta sa ma tem, ca sa fac cele bine placute Tie, pana la rasuflarea mea cea mai de pe urma” (rugaciune la catisma a 12-a).

 

Postul adevarat

Este cel trupesc impletit cu cel sufletesc. Adica abtinerea de la unele alimente, dar si oprirea de la rau. Sf.Ioan Gura de Aur zice: „Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii neprivind cu ispitire frumusetile straine. Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase.

Roadele postului sunt sanatate trupeasca si sufleteasca. Postul nu omoara pe nimeni, decat patimile din noi. Respectand posturile si avand o viata cumpatata, conforma cu voia lui Dumnezeu, vom trai mai mult. Astfel Sf.Pavel Ieremitul a trait 113 ani, Sf.Antonie cel Mare, 105 ani, Sf.Arsenie cel Mare, 120 ani, Sf.Teodor, 105 ani, Sf.Ioan Tacutul - 104 ani, Sf.Macarie - 100 ani etc. Dar fericirea cereasca de care se bucura acestia cine o va spune?!

 

Dusmanii Postului

 
Diavolul: „nu-i necesar postul, caci nu ceea ce intra in gura spurca omul.”; lumea: „cine mai posteste azi, nu te lua dupa babe.”; trupul: „o, cat o sa ma mai chinuiesti, lasa, la batranete ai sa postesti”. Ce le vom raspunde? Nu alimentele spurca pe om, dar fara infranare, fara exersarea vointei si fara o pauza de la unele alimente, nu dobandim sanatate trupeasca si duhovniceasca. Lumii necredincioase sa-i aratam ca milioane de crestini adevarati de pretutindeni postesc si astazi, asa cum au postit si inaintasii nostri. Iar trupului nu-i mai raspundem, ci-l dirijam dupa vointa noastra ferma, catre Dumnezeu prin postire trupeasca si sufleteasca! Sf.Ap.Pavel zice: „Drept aceea, fratilor, nu suntem datori trupului, ca sa vietuim dupa trup. Caci daca vietuiti dupa trup, veti muri, iar daca ucideti, cu Duhul, faptele trupului, veti fi vii”.

 
Alina VOICULESCU

.