Biserica Ortodoxa pomeneste astazi pe cei adormiti intru Domnul. In fiecare an, in sambata dinainte de Duminica Infricosatoarei Judecati, credinciosii fac milostenie pentru sufletele celor care au trecut la Domnul. In aceasta zi de sambata, cunoscuta si sub denumirea populara de "Mosii de Iarna", se pomenesc toti cei trecuti la viata vesnica. Despre randuiala pomenirii mortilor din ziua de maine ne-a vorbit parintele arhimandrit Vartolomeu Androni, staret al Manastirii Cozia si exarh al Episcopiei Ramnicului: "Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne, care va avea loc maine, a Infricosatoarei Judecati, poarta in popor si denumirea de Mosii de Iarna. Le zicem asa pentru ca in ele facem pomenire despre parintii, mosii si stramosii nostri cei din veac adormiti.

In cartea de slujba bisericeasca numita "Triod", de care Biserica Ortodoxa se foloseste in aceasta perioada a calendarului bisericesc, in sambata lasatului sec de carne, la Sinaxarul de la Utrenie se zice: "In aceasta zi, Dumnezeiestii Parinti au hotarat pomenirea tuturor celor adormiti intru dreapta credinta, in nadejdea invierii vesnice". Biserica a hotarat ca sa faca pomenire pentru toti cei care nu au avut parte de slujbele cele randuite din pricina unei intamplari oarecare, incat sa fie cuprinsi in pomenirea obsteasca de acum".

In afara de Mosii de Iarna, pomenirea mortilor se face si in sambata dinainte de Rusalii. Aceasta sambata poarta denumirea de Mosii de Vara. De asemenea, Biserica Ortodoxa a randuit si alte zile de pomenire a celor trecuti la Domnul, despre care ne-a vorbit parintele arhimandrit Vartolomeu Androni: "Biserica nu da uitarii pe cei adormiti nici dupa inmormantarea lor. Purtarea ei de grija se intinde si dincolo de pragul mormantului, pomenind pururea pe cei adormiti, rugandu-se si mijlocind pentru odihna si pentru iertarea pacatelor lor in zilele indatinate din cursul anului bisericesc, cum sunt sambetele mortilor, Mosii de Iarna, Mosii de Vara, cat si in ierurgiile speciale alcatuite de Biserica pentru pomenirea mortilor. Dupa traditia Bisericii se face rugaciune pentru cei morti la urmatoarele termene: ziua a 3-a, ziua a 6-a, ziua a 9-a, ziua a 40-a, la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni si la 12 luni, apoi in fiecare an pana la implinirea a 7 ani de la moarte. Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata. De aceea, in slujba Miezonopticii de sambata, din Ceaslov, figureaza cantari si rugaciuni speciale pentru morti".

Nu in ultimul rand, parintele arhimandrit Vartolomeu Androni ne-a subliniat si semnificatiile acestor randuieli de pomenire a mortilor: "Noi suntem datori sa aparam, sa conservam si sa oferim viata lui Dumnezeu ca dar al Sau. Sufletele crestinilor pecetluite de prima inviere, care inseamna botezul, fac parte din Biserica nevazuta, iar cele trecute dincolo, prin moartea intai, fac parte din Biserica nevazuta, triumfatoare, daca au lucrat cat au fost in trup. Cei vii se pot ruga pentru cei plecati dincolo, adica pentru cei adormiti in Domnul, pentru ca asa ne indeamna Evanghelistul Ioan. Adevaratii crestini simt nevoia legaturii cu fratii lor prin rugaciune, prin pomeniri si prin slujbe speciale, si au obligatia fireasca sa-i pomeneasca pe cei adormiti. Pomenirile si rugaciunile pentru cei adormiti sunt mai ales o dovada a dragostei de aproapele, fiindca toti suntem pecetluiti in Hristos, iar harul face inceputul mantuirii. Grija pentru cei plecati se gaseste la toate popoarele. Orice civilizatie din trecutul omenirii si-a pomenit pe cei trecuti dincolo. Ramanand in spatiul crestin, Sf. Ioan Gura de Aur indeamna pe ascultatorii sai sa se roage pentru cei morti, iar daca cel mort este pacatos sa i se dezlege pacatele, iar daca este un drept sa castige un adaos de plata si rasplata".

.