Noi dovezi incontestabile privind mormantul Mantuitorului nostru Iisus Hristos

Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos se afla in vechea cetate a Ierusalimului, in Biserica "Sf. Mormant". Aducem noi precizari cu privire la acest fapt, dupa ce ieri a fost lansat, la New York, un film realizat de catre Simcha Jacobovici si James Cameron, in care se sustine ca mormantul descoperit in anul 1980, in carierul Talpiot, din partea noua a orasului Ierusalim, ar fi al Mantuitorului Iisus Hristos. Toate dovezile biblice, arheologice, cat si marturiile pelerinilor crestini din primele secole mentioneaza ca Domnul nostru Iisus Hristos a fost inmormantat in apropiere de locul rastignirii Sale - Muntele Golgota - care astazi se afla in incinta Bisericii "Sf. Mormant", administrata de catre Patriarhia Ortodoxa a Ierusualimului.

Despre cateva din marturiile care atesta faptul ca adevaratul mormant al Domnului se afla in capela "Ingerului" din Biserica "Sf. Mormant" ne-a vorbit pr. lect. dr. Constantin Preda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Justinian Patriarhul" din Bucuresti, intr-un interviu acordat postului de radio Trinitas: "Dovezile cele mai vechi despre autenticitatea mormantului in care a fost asezat trupul Mantuitorului Iisus Hristos, si din care a inviat, le avem, in primul rand, in cele patru Sf. Evanghelii canonice, deci nu intr-o Sf. Evanghelie, si intr-o Evanghelie apocrifa numita "Evanghelia lui Petru". Sunt documente istorice datate la sfarsitul secolului I, intemeiate pe marturiile oculare autentice ale primelor generatii de crestini. In locul numit de Evanghelii "al Golgotei", "al calvarului" sau "al capatanei", in afara zidurilor cetatii Ierusalimului secolului I, in acest loc a fost inmormantat Mantuitorul Iisus Hristos, in mare graba, intr-un mormant care nu-i apartinea Lui, pentru ca El a fost permanent in predica misionara, incat nu a avut un loc unde sa fie inmormantat, iar mormantul a fost pus la dispozitie de un om bogat al vremii aceleia - Iosif din Arimateea - intr-o gradina care ii apartinea lui, in afara cetatii Ierusalimului. In acest loc a fost inmormantat, in graba, trupul Mantuitorului. De ce spun in graba? Pentru ca, spun Evangheliile ca a fost infasurat numai in giulgiu si acolo a fost depus, iar femeile, in ziua urmatoare, au vrut sa vina si sa completeze ritualul funerar care prevederea ungerea cu miresme a trupului, deoarece numai piatra mormantului fusese unsa cu mir si cu aloe, insa totul s-a facut in graba si, de aceea, nu au putut sa spele trupul si sa unga ranile asa cum se cuvenea potrivit ritualului iudaic".

Pe langa marturiile evanghelice care relateaza clar locul in care se afla mormantul in care a fost depus trupul Mantuitorului, pr. lect. dr. Constantin Preda ne-a mentionat si alte dovezi care certifica ca acesta este mormantul lui Iisus: "Sunt trei volume imense scrise despre Sf. Mormant de catre arheologii de la Ierusalim care, in anii '50, au facut sapaturi arheologice tocmai ca sa certifice autenticitatea acestui loc. Autenticitatea acestui loc se intemeiaza nu numai pe Sf. Evanghelii, ci si pe marturiile comunitatii, a Bisericii mame, alcatuita din evreii convertiti la crestinism din Ierusalim. Ei s-au adunat imediat dupa anul 30, cand a murit si a inviat Mantuitorul Iisus Hristos, in acest loc, ca sa savarseasca Sf. Liturghie pe locul unde fusese depus trupul Mantuitorului, si inviat. Aceasta memorie a locului a fost pastrata si transmisa in cultul Bisericii primare din Ierusalim pana in secolul III. Sigur ca, Ierusalimul a fost tulburat incepand cu anul 66 d.H. de revoltele iudaice impotriva romanilor, si astfel multi dintre crestinii iudei s-au refugiat la Pella, insa, in perioada aceasta a fost alcatuita o comunitate de pagani convertiti la crestinism, si ni se vorbeste despre primul lor episcop - episcopul Marcu, care si ei venerau locul acela si faceau Sf. Liturghie. Dupa aceste revolte iudaice, cand a fost daramat Ierusalimul in timpul lui Titus si dupa aceea in timpul lui Adrian, spre sfarsitul secolului I - inceputul secolului al II-lea, crestinilor li s-a interzis accesul la locurile acestora, iar acesti imparati romani pagani au vrut sa stearga orice urma a religiei iudaice si crestine si au construit deasupra locurilor sfinte, le-au acoperit cu pamant, cel putin locul unde a fost inmormantat Mantuitorul, unde au ridicat un for in stil roman, ridicand statui ale zeitatilor cu altare de jertfa, ale zeitei Afrodita deasupra mormantului Mantuitorului, iar deasupra locului Golgotei unde a fost rastignit Mantuitorul a fost ridicata statuia zeitei Venus Istar, pentru ca iudeo-crestinii identificau locul acela cu mormantul lui Adam deasupra caruia a fost infipta Crucea Mantuitorului. Momentul cel mai important a fost cel al Sinodului I ecumenic, in anul 325, la Niceea, cand imparatului Constantin, episcopul Macarie al Ierusalimului i-a cerut in mod oficial si solemn, in cadrul sesiunilor lucrarilor acestui Sinod ecumenic, sa ia masuri ca sa fie readuse la lumina locurile sfinte ale crestinatatii si in primul rand locul unde a fost asezat trupul Mantuitorului, si a inviat, si locul in care a fost rastignit. La insistentele Elenei, mama Sf. Constantin, care s-a ocupat de desfasurarea lucrarilor, Constantin si-a adus cei mai buni arhitecti ai vremii care au decopertat zona si a fost descoperit locul mormantului. Eusebiu de Cezareea, care a trait in zona aceea, in Palestina, descrie cum arhitectii si inginerii au decopertat strat dupa strat, pana in fundul sapaturii, ivindu-se minunata si sfanta dovada a Invierii, locul in care a fost asezat trupul Mantuitorului. Mai avem marturiile vremii dupa care Sf. Elena a descoperit si cele trei cruci ale condamnatilor si minunile care s-au inregistrat atunci si care au permis sa se identifice Crucea autentica a Mantuitorului Iisus Hristos. Dupa aceea, a urmat construirea unei bazilici impresionante de catre Sf. Constantin cel Mare, apoi o biserica mica deasupra locului Sf. Mormant, numita "Anastasis", iar pe locul de langa Golgota a fost construita o biserica in cinci navate, imensa, numita "Martyrium", ca loc al marturiei si al muceniciei Mantuitorului Iisus Hristos, iar Sf. Chiril al Ierusalimului, in Catehezele sale, aminteste despre toate evenimentele mantuitoare care s-au petrecut in acest loc sfant, care n-a fost pus la indoiala absolut de nimeni pana astazi, nici de cercetatorii si arheologii crestini, dar nici de cercetorii si arheologii evrei".

Filmul lansat de James Cameron este condamnat de toata lumea crestina, dat fiind faptul ca ipotezele sale sunt false si lipsite de suport stiintific. Parintele Constantin Preda ne-a vorbit si despre intentiile comerciale ale acestui film: "Ce se intampla in zilele noastre, prin filmul acesta pe care l-au prezentat la New York in contextul premiilor Oscar, regizorul James Cameron, care a facut un sac de bani cu filmul "Titanic", incearca astazi sa pacaleasca lumea si sa acrediteze ideea ca s-ar fi descoperit trupul Mantuitorului Iisus Hristos. Este o strategie de marketing, se vinde bine aceasta idee, si a creat o cacealma madiatica care din punct de vedere stiintific nu rezista, fiind liberi sa faca filme de fictiune, dar aceste filme nu se intemeiaza pe dovezi istorice, arheologice si nu au nici o relevanta si importanta din punct de vedere teologic pentru credinta noastra. Insa, sunt periculoase ideile pe care vrea sa le insinueze, si anume au gasit trupul Mantuitorului Iisus Hristos".

Referitor la problematica numelor comune sau a termenilor comuni care erau folositi la evreii timpului in care a trait Mantuitorul pe pamant, si chiar in zilele noastre, pr. lect. dr. Constantin Preda ne-a spus ca "numele "Iosua" era un nume comun in Palestina secolul I, dar si inainte de Mantuitorul Iisus Hristos. Avem celebrul caz al lui Iosua din Vechiul Testament. Acestea erau nume comune, cum sunt astazi numele Gheorghe, Vasile si Ioan in crestinism, iar incercarea loc de a acredita ca ar fi gasit acolo trupul lui Iisus, fiul Mariei sau fiul lui Iosif, nu sta in picioare".

In finalul interviului acordat postului de radio Trinitas, tinand cont de dovezile aduse, pr. lect. dr. Constantin Preda a tinut sa ne aminteasca ca acum "suntem in perioada Postului Mare, iar aceasta perioada este pentru noi o stare de veghe permanenta, incat diavolul lucreaza. De aceea, sa privim cu seninatate, cu multa detasare si chiar cu umor tot ceea ce se intampla astazi, intr-o societate secularizata si intr-un context cultural foarte superficial, unde se comercializeaza foarte mult valorile credintei noastre crestine. Noi, crestinii ortodocsi, am tinut si tinem la rigoarea credintei noastre, iar pentru noi, mormantul Mantuitorului Iisus Hristos este locul prezentei si locul cel mai sfant al credintei noastre, este locul in care s-au aratat ingerii, este locul prezentei maxime a Mantuitorului Iisus Hristos inviat. De aceea, mormantul Mantuitorului Iisus Hristos este chivotul Noului Legamant, iar noi avem datoria sfanta sa-l cinstim in continuare".

.