La Biserica Udricani, din centrul Capitalei, se sapa de zor, pana nu vine iarna. Lucrarile sunt conduse de arheologii Gheorghe Manucu-Adamesteanu, sef de sectie, si Cristina Alexandrescu, de la Muzeul Municipiului Bucuresti. In acelasi timp, parintele paroh Constantin Patuleanu nu are astampar, alergand ba la Patriarhie, ba la Primarie, ba la Ministerul Culturii si Cultelor. Ce indreptateste aceasta lucrare febrila?
Biserica este monument istoric si, conform pisaniei, a fost ctitorita de clucerul Udrican, la leatul 1735. Din documente reiese ca, pana la 1819, a fost manastire, metoc al Manastirii Sfantul Ioan din Focsani, ambele inchinate Muntelui Athos.
Lucrarile vizeaza consolidarea lacasului, restaurarea picturii originale, pastrata in pridvor, si readucerea bisericii la stilul brancovenesc in care a fost construita.
Cea mai importanta piesa descoperita pana acum este un sigiliu, gravat cu o acvila cu capul intors si cu cruce in cioc, cu paralele cunoscute din sec. XVIII-XIX. Pentru arheologi, spectaculoase sunt si mormintele din prima jumatate a sec. al XIX-lea, unde au fost gasite cruci, monede, margele de sticla, ceramica, tesaturi, un acoperamant de fata cu metal, detalii privind pieptanatura s.a.
Dl Manucu-Adamesteanu afirma ca la Udricani se desfasoara cea mai importanta lucrare stiintifica din centrul istoric al Bucurestiului pe urmatorii trei ani, concentrand cel mai mare numar de specialisti, caci in afara de cei de la Muzeul Municipiului Bucuresti mai sunt implicati si unii de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Satului, Institutul de Geologie etc. Tocmai de aceea ar trebui ca Ministerul Culturii, Primaria si alte institutii, eventual si particulari, sa nu se zgarceasca si sa sprijine financiar revenirea acestui monument la menirea sa de inalta spiritualitate. .
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.