La Chisinau a fost sfintit marti, 31 octombrie, locul unde se va inalta prima biserica a deportatilor din Republica Moldova

 

Zilele acestea acolo a fost inaltata si o cruce si Biserica va purta hramul "Duminica Tuturor Sfintilor"

 

Slujba a fost oficiata de catre IPS Petru Paduraru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor, inconjurat de un sobor de preoti

 

La aceasta slujba religioasa au participat mai multi supravietuitori ai deportarilor care au avut loc in Basarabia in anii 1940 si 1949

Acest proiect a prins contur abia dupa doi ani de la lansarea initiativei. Desi biserica deportatilor a fost inregistrata la Serviciul de stat pentru problemele cultelor la 7 decembrie 2004, abia in luna august a.c. Primaria Chisinaului a oferit un teren pentru constructia acestui lacas sfant. Parintele paroh Ioan Baltag ne-a spus ca zilele acestea zona a fost curatata si pregatita pentru constructie.

Aceste lucrari au necesitat mai mult timp, dat fiind faptul ca aici era unul dintre locurile de refugiu pentru consumatorii de droguri. Locul pe care se va inalta biserica se afla in apropierea Garii din Chisinau, de unde in anii 1940 si 1949 sute de mii de basarabeni au fost incarcati in vagoane de vite si deportati in Siberia. Parintele paroh Ioan Baltag a multumit celor care au contribuit la atribuirea acestui lot pentru constructia bisericii. "Aceasta biserica va fi ca un monument viu. Daca cei deportati se aduna de doua ori pe an in fata Garii feroviare, aici pot veni zilnic, duminicile si de sarbatori. Biserica va fi ca o carte vie de istorie, in memoria celor deportati, care nu mai sunt cu noi. Sa ramana marturie pentru neamul nostru despre jertfa sutelor de mii care au fost deportati", a spus parintele Ioan Baltag.

In cuvantul sau de invatatura, IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, a spus: "Aceasta biserica va fi inaltata in memoria celor care au fost deportati din Basarabia. Numai cei care au patimit stiu ce inseamna aceasta tragedie, chinurile prin care au trecut. Au fost ridicati noaptea, trimisi in lagarele din Siberia, lasati in mijlocul campurilor. Aceia sunt sfinti martiri, pentru ca au patimit pe nedrept. Astazi e o zi pentru pomenirea lor. Aici se va construi o biserica in cinstea acestor sfinti mucenici. Daca noi nu o vom face, istoria ne va judeca, pentru ca i-am lasat uitarii, nu i-am pomenit si nu ne-am rugat pentru ei. E o datorie a noastra, sfanta. Nu va fi usor, stim saracia si greutatile din ziua de astazi. Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa incepem constructia acestui lacas sfant".

"In memoria victimelor staliniste"

La randul sau, ambasadorul Romaniei la Chisinau, Filip Teodorescu, prezent la aceasta ceremonie religioasa, a declarat: "Am fost martorii binecuvantarii si sfintirii acestui loc, unde se va inalta, dupa prea mult timp, o biserica pentru cei care sunt martiri, care au suferit urgiile de acum 65 de ani. Aceasta perioada lunga cat o viata de om nu a putut sterge din memorie ceea ce au insemnat momentele in care o parte a celor mai buni dintre noi au fost dusi in bejenie, ca sa moara, ca sa devina martiri, iar suferinta lor ne-a aratat cat de nedrept a fost gestul oamenilor. In Basarabia aproape ca nu exista familie, casa, care sa nu aiba astfel de martiri, asemenea jertfe. Aceasta biserica este, din pacate, prima care va fi inaltata pentru a-i face nemuritori, o data in plus, pentru ca istoria nu-i va uita niciodata pe cei care au fost martiri ai neamului".

Presedinta Asociatiei fostilor deportati din Republica Moldova, doamna Valentina Sturza, a declarat: "Pentru noi este un moment de neuitat. Este pus inceputul inaltarii unei biserici in memoria victimelor staliniste, care au ramas in pamanturile inghetate si in pamanturile Kazahstanului. Ieri a fost o zi ploioasa - au fost lacrimile acelor oameni pe care Dumnezeu i-a luat la El pentru chinurile la care au fost condamnati, fiind nevinovati. Azi e o zi cu soare - se bucura si ei ca aici va fi inaltata biserica unde ei vor fi pomeniti. A fost greu sa obtinem acest teren. Initiativa construirii bisericii apartine parintelui Ioan Baltag. La mitingul din iunie 2004, ne-am dat acordul, am colectat semnaturi si am prezentat un demers la Primarie".

In prezent, dintre cei 300 de mii de supravietuitori, care au fost deportati impreuna cu parintii sau care s-au nascut acolo, au mai ramas in viata doar 9 mii, dintre care peste 1.700 sunt in Chisinau.

 

Ecaterina DELEU, FLUX, Republica Moldova

 

.