Guvernul Statelor Unite poarta discutii despre libertatea de religie impreuna cu Guvernul Romaniei, ca parte a politicii generale de promovare a drepturilor omului. Autoritatile americane apreciaza ca in Romania, intre diversele grupari religioase, exista relatii amiabile. Raportul de la Washington analizeaza si situatia retrocedarii bunurilor confiscate in perioada regimului comunist, precum si posibilele discriminari pe criterii religioase.

In Romania Constitutia garanteaza libertatea de religie, Guvernul respecta, in general, acest drept, insa exercita o influenta considerabila asupra vietii religioase, prin legi si decrete, releva Raportul individual pentru Romania privind Libertatea de Religie dat publicitatii marti de Departamentul de Stat al SUA.

Raportul contine o analiza detaliata privind demografia religioasa in Romania, statutul libertatii de religie si cadrul legal/politic in care se manifesta aceasta, restrictiile libertatii de religie, relatiile dintre grupurile religioase si politica Guvernului american in aceasta problematica.

In perioada inclusa in acest raport, iulie 2004-iulie 2005, nu au existat schimbari esentiale in ceea ce priveste respectarea libertatii de religie in Romania, Decretul 177/1948 din timpul regimului comunist ramanand, potrivit Raportului, legea de baza care guverneaza cultele religioase si care permite un control considerabil din partea statului asupra vietii religioase.

Cladirile revendicate de B.O.R. reprezinta doar 10% din totalul revendicarilor

Craciunul si Pastele ortodox sunt sarbatori nationale. Membrii altor religii recunoscute, care sarbatoresc Pastele la o data diferita, au dreptul prin lege la o sarbatoare suplimentara.

In 2002, Parlamentul a aprobat o lege de restituire a proprietatilor religioase confiscate de regimul comunist. Unele proprietati religioase sau comunitare au fost deja restituite fostilor proprietari, ca rezultat al unor decrete guvernamentale sau cu acordul liderilor religiosi locali. Multe proprietati restituite prin decret adapostesc birouri guvernamentale, scoli, spitale sau institutii culturale care ar trebui mutate, iar procesele si protestele actualilor posesori au intarziat restituirea catre proprietarii de drept.

Legea respectiva (501/2002) a fost criticata pentru ca nu include nici o prevedere prin care sa se ofere alte cladiri drept compensatie pentru cele care au fost daramate. Pana la termenul limita, 2 martie 2002, cultele religioase au depus 7.568 de cereri de restituire, dupa cum urmeaza: Biserica Ortodoxa, 770; Biserica Romano-Catolica, 992; Biserica Greco-Catolica, 2.207; Biserica Reformata, 899; Comunitatea Evreiasca, 1.809; Biserica Evanghelica, 690; alte culte, 201. Comisia Nationala pentru Legea 501 si-a inceput activitatea in 2003 si, pana in prezent, a restituit 737 de cladiri, dintre care 258 au fost restituite in perioada inclusa in acest raport.

Antisemitismul, rasismul si xenofobia

O comisie internationala infiintata in octombrie 2003 pentru a studia Holocaustul din Romania si condusa de Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel, si-a prezentat raportul, concluziile si recomandarile in noiembrie 2004, iar autoritatile statului au recunoscut public existenta Holocaustului in Romania. In octombrie 2004, Romania a marcat prima Zi de Comemorare a Holocaustului, ocazie cu care Guvernul a organizat evenimente publice in acest sens.

Majoritatea oamenilor politici a criticat in mod public antisemitismul, rasismul si xenofobia, subliniaza documentul.

Doua decrete emise de Guvern in scopul combaterii antisemitismului interzic organizatiile fasciste, rasiste si xenofobe, precum si practicarea cultului personalitatii criminalilor de razboi, si protejeaza cimitirele si sinagogile evreiesti. In raportul cu privire la criminalii de razboi nazisti, redactat in 2004, Centrul Simon Wiesenthal a inclus Romania in randul tarilor in care investigarea criminalilor de razboi nazisti a fost nesemnificativa in perioada inclusa in acest raport. In 2002, Parlamentul a adoptat o serie de legi care ar putea bloca intoarcerea in Romania a romanilor care au luat parte la crimele de razboi naziste si care au parasit Romania in timpul sau dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Relatii intre diferitele grupuri religioase

Relatiile dintre diferitele grupuri religioase sunt, in general, amiabile. Biserica Ortodoxa Romana a criticat in repetate randuri asa-numitul „prozelitismul agresiv“ al protestantilor, neo-protestantilor si al altor grupuri religioase. Legea nu interzice si nici nu pedepseste intrunirile pentru activitati religioase pasnice.

Raportul mentioneaza ca Biserica Ortodoxa Romana este religia predominanta, iar Guvernul recunoaste, in mod oficial, 17 religii: Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Romano-Catolica, Biserica Greco-Catolica, Biserica Crestin Ortodoxa de Rit Vechi, Biserica Reformata (Protestanta), Biserica Crestin Evanghelica, Biserica Evanghelica Romana, Biserica Evanghelica de Confesiune Augustina, Biserica Evanghelica Luterana - Sinodul Prezbiterian, Biserica Unitariana, Biserica Baptista, Biserica Penticostala, Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Armeana, Iudaismul, Islamismul si Martorii lui Iehova. Membrii altor culte pot practica in deplina libertate, dar nu beneficiaza de diferite forme de sprijin din partea statului.

Religiile recunoscute pot primi sprijin de la stat si au dreptul de a infiinta scoli, de a preda religia in scolile publice, de a primi fonduri guvernamentale pentru a construi biserici, de a plati salarii clerului din fonduri guvernamentale si de a subventiona cheltuielile locative ale clerului, de a difuza programe religioase la televiziune si radio, de a solicita licente pentru frecvente de emisie si de a beneficia de scutiri de impozite.

Politica generala de promovare a drepturilor omului

Guvernul permite, dar nu stabileste ca obligatorie, educatia religioasa in scolile publice, participarea la aceste cursuri fiind optionala. Doar cele 17 religii recunoscute au dreptul de a tine cursuri religioase in scolile publice.

Potrivit raportului, nu au existat informatii referitoare la prizonieri sau detinuti religiosi si nici referitoare la convertirea religioasa fortata. De asemenea, in perioada inclusa in raport nu au existat informatii despre abuzuri avand ca tinta religii specifice, comise de organizatii teroriste.

Documentul noteaza ca Guvernul Statelor Unite poarta discutii despre libertatea de religie impreuna cu Guvernul Romaniei, ca parte a politicii generale de promovare a drepturilor omului. Ambasada Statelor Unite in Romania a abordat, in mod repetat, impreuna cu autoritatile guvernamentale problema retrocedarii proprietatilor bisericesti. De asemenea, Ambasada a sustinut intens eforturile de recunoastere a adevaratei istorii a Holocaustului din Romania - printre acestea activitatea Comisiei Wiesel, implementarea recomandarilor Comisiei Wiesel si pregatirea profesorilor care vor preda despre Holocaust.

Ambasada Statelor Unite, Trimisul Special pe Probleme de Holocaust si alti oficiali americani au discutat cu Guvernul despre necesitatea dezvoltarii educatiei despre Holocaust. Ambasada Statelor Unite continua sa incurajeze Guvernul si liderii religiosi sa respecte pe deplin libertatea de religie.

 

.