Teologi si filosofi au discutat doua zile la Bucuresti, "pe aceeasi limba"

Patriarhia Romana, in colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor, Universitatea din Bucuresti si Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, a organizat la sfarsitul acestei saptamani, la Patriarhia Romana, a II-a editie a simpozionului "Dialogul dintre teologie si filosofie", a carui prima editie s-a desfasurat anul trecut la Durau, Neamt. Intalnirea, ce a avut loc in sala "Conventus" a Palatului patriarhal, a reunit teologi si filosofi din Bucuresti si Iasi, care au luat in discutie abordarea problemelor religioase de catre filosofi romani. Astfel, s-au evaluat perspectivele comune ale teologiei si filosofiei cu privire la relatia dintre ratiune si credinta, problema existentei lui Dumnezeu si a intelesurilor creatiei.

In contextul mai larg al dialogului intercultural, teologi si filosofi s-au intalnit cu dorinta de a rupe bariera comunicarii dintre cele doua sisteme si limbaje.

Simpozionul s-a desfasurat cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, care a si participat la prima sesiune de lucru, enuntand cateva criterii si principii de orientare in folosirea filosofiei in actul teologic.

"Atunci cand un teolog foloseste filosofia, trebuie sa aiba in vedere cateva date privind intelepciunea. Punctul comun de interferenta intre teologie si filosofie este intelepciunea, inteleasa ca inteligenta care protejeaza si promoveaza viata umana in armonie. Diferenta dintre inteligenta si intelepciune este ca inteligenta, pusa in slujba vietii, a armoniei devine intelepciune", a spus Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane.

Dialogul, ca mijloc privilegiat de comunicare

Florin Frunza a transmis mesajul secretarului de Stat pentru Culte (SSC), evidentiind ca simpozionul din acest an, dedicat dialogului dintre filosofie si teologie, se inscrie in contextul mai larg al Anului European al Dialogului Intercultural, si a marcat totodata faptul ca intalnirea dintre teologii si filosofii romani, la lucrarile acestui simpozion, are rolul de a promova dialogul, ca mijloc privilegiat de comunicare in vederea reluarii legaturilor suspendate in perioada comunista.

"Dialogul intercultural este strans legat de nazuinta aflata la baza constructiei europene, si anume aceea de a reuni popoarele intr-o Europa imbogatita de o mai mare diversitate culturala, etnica si religioasa si de schimbarile si contributiile aduse de fiecare in parte", s-a aratat in mesajul secretariatului de Stat pentru Culte, prezentat de Florin Frunza.

"Smerenia ratiunii, in fata Adevarului integral"

In cadrul alocutiunilor festive, a vorbit si domnul consilier prezidential Bogdan Tataru-Cazaban, care a salutat organizarea acestui eveniment intelectual si spiritual si a semnalat faptul ca desi dialogul dintre filosofie si teologie a strabatut intreaga istorie a filosofiei romanesti, o astfel de intalnire poate redefini conceptul de ratiune sau de rationalitate, cu limitele si deschiderile sale. "Ratiunea filosofica este si o ratiune hermeneutica. Mai mult, ea intra in acest dialog, daca admite existenta unei receptivitati fata de ceea ce o depaseste in mod absolut. Pe langa sensurile pe care le construieste autonom, ratiunea poate transforma in discurs orizonturi de sens pe care nu le epuizeaza si la care are acces doar daca isi asuma o astfel de receptivitate. Or, tocmai aceasta smerenie a ratiunii fata de Adevarul integral este, din perspectiva teologica, o virtute intelectuala care se manifesta atunci cand se recepteaza revelatia care deschide orizonturi radical noi, cand se afirma cu onestitate insuficienta sau inadecvarea demersului rational, cand se adopta o perfecta transparenta a ratiunii fata de sine. Astfel, a concluzionat Bogdan Tataru-Cazaban, va aparea in toata splendoarea sa vocatia transcendenta a ratiunii, amprenta a originii sale divine".

Personalitati-reper in dialogul filosofie-teologie

Sesiunea de lucru dedicata filosofului crestin Mircea Vulcanescu a fost deschisa de Adrian Lemeni, consilier al prim-ministrului, caruia i s-a alaturat si Sabin Totu, conferentiar la Facultatea de Filosofie din Bucuresti. Raportandu-se la contextul actual, la mentalitatile dominate astazi de absolutismul logicii eficientei, dar si la ceea ce inseamna in adevaratul sens al cuvantului filosofia crestina, cei doi referenti au evidentiat personalitatea complexa a lui Mircea Vulcanescu in spatiul cultural romanesc, reala sa deschidere, in calitate de filosof, catre teologie.

Dupa creionarea reperelor ethosului crestin si romanesc de catre referentii primei sesiuni, profesorii Dan Chitoiu, Dumitru Stan si Nicu Gavriluta, decanul Facultatii de Filosofie din Iasi, au prezentat, ca repere in dialogul dintre filosofie si teologie, alte mari pesonalitati ale culturii romanesti, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Simion Mehedinti si Ioan Petru Culianu. Inventariind intr-o inalta forma academica temele de interferenta intre religie si filosofie la acesti mari romani, toti cei care au sustinut referate in a doua sesiune au aratat ca fiecare mare personalitate reprezinta un caz aparte in filosofia romaneasca, dar se intalnesc toti intr-o exprimare a adevarului revelatiei, expus de catre unii cu exigenta stiintei filosofice sau de altii prin entuziasmul rasarit din virtutea nadejdii crestine.

Profesorul Stefan Afloroaiei, de la Facultatea de Filosofie din Iasi, a realizat un scurt excurs din perspectiva literara si spirituala in gandirea lui Mircea Eliade. Prima zi a simpozionului s-a incheiat cu alocutiunea profesorului Remus Rus, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, care a rememorat valentele, perspectivele si pasii reali, facuti intre teologie si filosofie, in traditia romaneasca.

Deschiderea catre stiinta a teologiei parintelui Staniloae

A doua zi a simpozionului a debutat cu interventia parintelui profesor Vasile Raduca, care a vorbit despre Lucian Blaga si gandirea mistica, iar diaconul Sorin Mihalache a inchis lucrarile stiintifice, prin semnalarea faptului ca toata scoala edificarii omului este cuprinsa in intelesurile creatiei, iar prezentarea ratiunilor generale ale creatiei in teologia parintelui Dumitru Staniloae arata o deschidere a acestuia spre stiinta recenta.

"In aceste intelesuri sunt cuprinse si eforturile stiintelor, dar si cele din campurile filosofiei, ca stradanii autonome, ca reflectii critice in marginea lumii, a vietii si a omului, cu privire la ceea ce le intemeiaza si le depaseste. Aceasta inseamna ca nici o stiinta, care le are pe acestea in centrul preocuparilor ei, si nici o filosofie, care le are ca obiect de reflectie, nu sunt irelevante in ordinea vietii spirituale", a spus diaconul Sorin Mihalache

Toti participantii au luat parte ieri la grupele de dezbatere, care au urmarit, in special, sa indentifice caile de dialog intre teologie si filosofie, in cadrul temelor respective. Dupa prezentarea concluziilor grupelor de lucru de catre raportorul fiecarei grupe, s-a elaborat un raport final, in care s-a consemnat importanta redeschiderii dialogului dintre teologie si filosofie, care poate duce la o mai buna cunoastere a bogatiei culturale si spirituale a poporului roman si la impartasirea reciproca din calitatile limbajului celuilalt, precum si suplinirea neputintelor capatate in timp de catre fiecare sistem.

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: