Biserica Sfantul Anton, luata cu asalt de turisti

Incepand cu anul 1935 Arhiepiscopia a permis strangerea de fonduri pentru construirea Basilicii Sfantul Anton. Biserica Sf Anton a fost declarata monument istoric. Biserica poate fi vizitata de turisti in cursul saptamanii precum si duminica la pranz.

Pe strada N. Titulescu - una dintre putinele pe care s-a conservat cel mai bine arhitectura si infatisarea urbanistica a secolului trecut - se afla basilica romano catolica Sf.

Anton, monument din patrimoniul national, inregistrat la pozitia 78 in lista intocmita de Academia Romana in 2004. Comunitatea parohiala catolica isi are inceputurile la Constanta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu deschiderea santierelor pentru refacerea portului, a construirii liniei ferate prin valea Karasu si a modernizarii satului Kustenge. Atunci au sosit tot felul de muncitori calificati, arhitecti, ingineri si tehnicieni, dintre care multi erau de confesiune catolica. In aceste conditii, prin 1860, un grec catolic, originar din Trapezunt, pe nume George Riga, s-a adresat superiorului franciscanilor, Pr. Filippo da Bologna pentru asigurarea asistentei religioase. Avand functia de casier al firmei engleze Danube and Black Sea Railway si intretinand bune raporturi cu autoritatile otomane din Dobrogea, George Riga a obtinut terenul de constructie si aprobarea necesara pentru construirea unui lacas de cult. Pe terenul acordat (unde se afla astazi biserica Sf. Anton) s-a construit in 1872 o casa cu mai multe camere, unele servind drept locuinta preotului, si restul de capela. Mai tarziu, prin stradaniile consulului austro-ungar la Constanta, Anton Lucien, si cu sprijinul autoritatilor romane, intre 1885 si 1886 se va inalta o bisericuta tip sala, restaurata in 1897 prin grija parohului Eduard Struzina. Acesteia i se va adauga ulterior un turn inalt si ascutit pe centrul laturii vestice.

In anul 1938 s-a pus piatra de temelie

In perioada interbelica, vechiul edificiu religios nu mai corespundea nevoilor comunitatii catolice, care crescuse intre timp odata cu populatia orasului. Noul preot paroh, Emanuil Kreis, va obtine din 1935 de la Arhiepiscopie permisiunea strangerii de fonduri pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului edificiu religios, cu hramul Sfantul Anton de Padova se va sfinti de catre Arhiepiscopul Alexandru Cisar si un sobor de preoti la 19 iunie 1938. Lucrarile s-au efectuat cu mare greutate in anii de dinaintea ultimului razboi mondial si, in lipsa fondurilor, parohul Emanuil Kreis si-a vandut bunurile agrare din comuna Karamurat (azi M. Kogalniceanu), mostenite de la parinti. Inspirandu-se din stilul romanic lombard existent in Italia Nordica (sec. al XIII-lea) arhitectul Romano de Simon a folosit caramida aparenta in redarea aspectului masiv, caracteristic. "Edificiul are monumentalitate, intr-o scadenta clara a volumelor, dominate de suprafata inzidita" (Doina Pauleanu). Efectul este intarit de culoarea caramizii aparente, de acoperisurile in sarpanta si de campanila (clopotnita) inalta, patrata, strapunsa in partea superioara de ferestre bifare, toate aceste elemente conferind constructiei o alura zvelta, ce se incadreaza admirabil in peisajul arhitectural al strazii si al peninsulei istorice. Interiorul, tot din caramida aparenta, pune in evidenta sobrietatea si simplitatea spatiului de reculegere, completat prin galerii laterale ce se sprijina pe coloane compozite, terminate prin capiteluri originale. Cupola, rotunda in interior, capata in afara forma octogonala. Rozeta, de dimensiuni apreciabile de pe fatada principala se integreaza armonios, contribuind impreuna cu ferestrele rotunde laterale la o iluminare naturala in timpul zilei insorite. In biserica romano-catolica ce poarta hramul Sfantul Anton, mare facator de minuni si invatator al lumii crestine, sarbatorit in ziua de 13 iunie, se desfasoara zilnic liturghia de dimineata, la ora 8.00, si cea de seara la orele 18.00. Aflat intr-o stare buna, monumentul poate fi vizitat de turisti in cursul saptamanii si duminica la pranz.

Prof. Vasile BATLAN

Ziua de Constanta

.