Asta seara, evreii se aduna cu familia si prietenii in jurul mesei, si povestesc despre "Iesirea din Egipt". E seara de Seder, care marcheaza inceputul Sarbatorii de Paste, care dureaza sapte zile.
Pastele evreiesc se mai cheama "Hag ha Matzot" (Sarbatoarea azimelor), se mananca numai paine nedospita, adica fara drojdie (matzot, pasca), in amintirea iesirii poporului evreu din sclavia faraonica egipteana, cand evreii au parasit in graba Egiptul, nemaiavand vreme sa lase aluatul sa dospeasca. Pastele evreiesc mai poarta inca trei denumiri: "Hag zman heruteinu" (Vremea libertatii noastre), marcand momentul istoric al eliberarii fiilor Israelului din robie si injghebarea lor intr-un popor liber, apoi "Hag ha aviv" (Sarbatoarea primaverii), inchinata anului agrar si inceputului secerisului orzului. Ultima denumire, "Hag ha Pesah" (Sarbatoarea de Paste) pastreaza conotatia religioasa, fixata de textul biblic, unde Dumnezeu i-a pedepsit pe egipteni, trimitand Ingerul Mortii sa le loveasca primii nascuti.
In cursul oficierii Seder-ului, ritualul celebreaza sacrificiul mielului pascal, se mananca pasca si se bea vin, se spun texte biblice, intre care cele referitoare la Exodul din Egipt si traversarea miraculoasa a Marii Rosii, si rugaciuni, se canta melodii vesele, intre care cantecul "Ha lahma ania", datand din epoca sclaviei babilonice, din urma cu 2500 de ani.
Astazi seara, in toate comunitatile evreiesti din tara, in Israel si in lumea intreaga, evreii isi ureaza si li se ureaza "Hag Sameah" (Sarbatoare vesela). Clubul Cultural al Comunitatii Evreiesti din Bucuresti s-a transformat intr-o uriasa masa de Paste, la care au fost invitati fruntasi ai lumii romanesti si de peste hotare si liderii evrei. La sarbatoare va fi prezent si ziarul ZIUA.
Tesu SOLOMOVICI
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.