Sfantul Ignatie Teoforul este praznuit pe 20 decembrie.
Sfantul Ignatie Teoforul (35-107) - se crede ca a fost sirian de origine si ca, inainte de convertirea sa la crestinism, ar fi fost pagan si mare persecutor al crestinilor. Potrivit traditiei, Ignatie a fost episcop de Antiohia, al doilea sau al treilea in succesiune la scaunul episcopal daca, asa cum sustin Eusebiu, Origen si Ieronim, Sf. Ap. Petru a fost primul episcop la Antiohia, Evodiu fiind al doilea. De la Eusebiu mai aflam ca Ignatie a suferit moarte martirica la Roma, in timpul domniei imparatului Traian (98-117). Ignatie a fost arestat, impreuna cu alti crestini, in timpul persecutiei din Antiohia si pedepsit cu moartea prin aruncare la fiare in amfiteatrul de la Roma. Astfel, el a fost transportat la Roma, insotit de o garda de 10 soldati, pe care el insusi ii numeste "leoparzi". In drum spre Roma s-a oprit la Smirna, unde a fost primit de Sf. Policarp si s-a intalnit cu o seama de reprezentanti ai Bisericilor crestine din Efes, Magnesia si Tralle. Acestor Biserici, el le adreseaza cate o epistola.
Totodata, el scrie o alta epistola si crestinilor din Roma, cerandu-le sa nu intervina pe langa curtea imperiala pentru a fi salvat de la moarte. De la Smirna pleaca spre Troada, apoi spre Neapolis, adica Filipi, in Macedonia, si de aici, parcurgand via Ignatia, ajunge la Dyrrachium (Durazzo). Aici se imbarca pentru Roma, unde sufera moarte de martir, fiind sfasiat de fiarele salbatice, probabil in anul 107, an in care Traian si-a sarbatorit victoria impotriva dacilor (Coman). Sfantului Ignatie ii sunt atribuite mai multe scrieri, singurele autentice, dupa cum putem deduce din scrisoarea lui Policarp catre Filipeni si din informatiile date de Eusebiu si Ieronim, sunt cele sapte scrisori catre efeseni, magnesieni, trallieni, romani, filadelfieni, smirneni si Policarp. Primele trei scrisori au fost redactate la Smirna, prin care multumeste crestinilor din aceste Biserici pentru dragostea pe care au aratat-o fata de el, ii indeamna sa fie supusi autoritatilor bisericesti si le atrage atentia impotriva primejdiilor eretice. Tot in Smirna a fost redactata si scrisoarea catre romani. Scrisorile catre filadelfieni, smirneni si cea catre Policarp au fost expediate din Troada. Lui Policarp ii da si sfaturi despre modul in care sa conduca, in calitatea sa de episcop.
Aceste scrisori ne introduc in atmosfera densa a vietii din sanul comunitatii crestine la acea vreme, dezvaluind entuziasmul crestinilor pentru credinta lor. In acelasi timp, ele ne dau posibilitatea sa deslusim caracterul autorului lor, care, pe drept cuvant, a fost numit si s-a numit "Teoforul". Dar mai presus de toate, scrisorile sau epistolele Sfantului Ignatie au o mare importanta pentru istoria dogmelor, in centrul teologiei Sfantului Ignatie se afla ideea de iconomie divina, in care deslusim un hristocentrism puternic. Dumnezeu doreste sa elibereze lumea si omenirea de sub stapanirea despotica a printului acestei lumi. El a pregatit lumea pentru mantuire prin iudaism, insa implinirea are loc prin lisus Hristos.
Iisus Hristos este doctor trupesc si sufletesc, nascut si nenascut, Dumnezeu facut om, viata adevarata in moarte, nascut din Maria si de la Dumnezeu. Hristos este atemporal si nevazut, pentru noi s-a facut vazut, nepatimitor fiind, pentru noi a patimit. Biserica este "jertfelnicul" sau "locul de jertfa", idee preluata din credinta ca Euharistia este jertfa Bisericii, fapt afirmat in Didahii, unde Euharistia este numita jertfa. Euharistia este doctoria nemuririi, antidotul impotriva mortii si viata vesnica in Hristos. De aceea, el indeamna pe smirneni, si prin ei pe toti crestinii, sa primeasca Sf. Impartasanie, care este atat Trupul, cat si Sangele Domnului nostru Iisus Hristos: "Euharistia este Trupul Mantuitorului nostru lisus Hristos, care a suferit pentru pacatele noastre si pe care Tatal din iubirea Lui L-a inviat din morti". Sfantul Ignatie este cel care a folosit pentru prima data expresia de "Biserica universala": "Acolo unde este episcopul, acolo sa fie poporul, dupa cum acolo unde este Iisus Hristos, este Biserica universala".
El mai retine distincte treptele preotiei: "... dupa cum exista un episcop, ajutat de preoti si diaconi" (Ep. c. Smirneni 7, 1), sau "Va indemn, straduiti-va sa faceti toate lucrurile in acelasi gand cu Dumnezeu: episcopul sa conduca in locul lui Dumnezeu, in timp ce preotii lucreaza ca sfat al apostolilor, iar diaconii, atat de dragi mie, sunt incredintati cu slujirea lui Iisus Hristos" (Magn. 6, 1). Daca hristologia Sfantului Ignatie poarta amprenta gandirii pauline, trairea si viata crestina dezvaluie nuantele, mistice ale trairii in Hristos, prezente la Sf. Ioan. Sfantul Ignatie este probabil cel dintai scriitor crestin care articuleaza "urmarea lui Hristos", ca dimensiune a vietii crestine. In nucleul invataturii mistice propus de Sfantul Ignatie, regasim doctrina ortodoxa despre indumnezeirea omului. Trebuie sa retinem ca Sfantul Ignatie vede trairea mistica in stransa legatura cu viata liturgica, element pastrat cu sfintenie in Biserica Ortodoxa.
Remus Rus
Dictionar enciclopedic de literatura crestina din primul mileniu, Editura Lidia
-
Sfantul Ignatie, nu Ignatul porcilor
Publicat in : Editoriale -
Manastirea Leimonos - Sfantul Ignatie
Publicat in : Biserica in lume -
Sfantul Ignatie Agallianos
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfantul Ignatie si taierea porcului
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.