Manastirea Sfantul Pantelimon
Manastirea Rusikon din Athos
Manastirea Sfantul Pantelimon, cunoscuta si sub denumirea de "Russikon", este marea lavra a rusilor din Sfantul Munte Athos. "Russikon" este de fapt numele vechii asezari monahale rusesti, aflata mai sus, pe munte, in dreptul noii manastiri.
Manastirea ruseasca Sfantul Pantelimon este construita in partea de sud-vest a peninsulei athonite, intre Manastirea Xenofont si Manastirea Xiropotamu. Imbinand stilul local, cu cel tipic rusesc, ansamblul monahal condus de rusi este unul dintre cele mai vii si colorate din intregul Sfant Munte.
Din punct de vedere ierarhic, Manastirea Sfantul Pantelimon ocupa locul 19, intre cele 20 de manastiri athonite. Asemenea si celorlalte manastiri athonite, Sfantul Pantelimon are o viata cenobitica, adica de obste.
Manastirea este cunoscuta in intreaga lume prin vietuirea aici a Sfantului Siluan Athonitul, un sfant al vremii noastre. Cuviosul Siluan Athonitul, pe care Biserica Ortodoxa il pomeneste astazi, in ziua de 24 septembrie, cu siguranta cel mai cunoscut sfant al secolului trecut, a lasat posteritatii scrierile sale, testamentul sau duhovnicesc, o marturie a dragostei pentru Dumnezeu si pentru oameni.
Manastirea Sfantul Pantelimon - Sfantul Munte Athos
Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.
Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.
Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronikita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.
Manastirea Sfantul Pantelimon "Rusikon" - scurt istoric
Manastirea Sfantul Pantelimon este o manastire relativ noua, in randul celor athonite. Biserica cea mare a manastirii a fost construita in actuala locatie in anul 1765, in timp ce cladirea originala, aflata la temelia manastirii dateaza din secolul al XI-lea.
Manstirea Sfantul Pantelimon a fost intemeiata prin secolul al XI-lea, sub imparatia lui Alexios I Comnenul, de catre cativa calugari veniti din Rusia. In perioada ei de maxima inflorire, in manastire au vietuit aproape patru mii de calugari. Ramasa aproape pustie, manastirea a fost reinnoita de imparatul Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328), fiind astazi locuita de calugari greci si rusi.
Incepand cu secolul al XIV-lea, manastirea se numeste Sfantul Pantelimon a Rusilor. Arsa si pustiita de mai multe ori, a fost refacuta atat de tarii rusi cat si de domnii tarilor romane. Trecutul acestei manastiri a carei stralucire se datoreaza nu numai tarilor rusi, ci si unor domnitori romani care, prin ajutoarele banesti de mii si mii de piastri, au contribuit la renovarea ei, iar dupa catastrofale incendii, au trimis zidari si zugravi pentru reconstructia si restaurarea multor edificii.
In istoria manastirii Sfantul Pantelimon apar figurile lui Vlad Tepes, Sfantul Stefan cel Mare, Radu cel Mare, Sfantul Neagoe Basarab, Ion Mavrocordat, Constantin Racovita, si figurile unor domnitori fanarioti, printre care Moruzzi, Sutu, Caragea, fiecare la randul lui dand anual sume intre 4.000 si 6.000 aspri de argint.
Dar adevaratul ctitor al Manastirii Pantelimon ramane domnul Moldovei, Scarlat Callimachi, care zideste din temelie biserica centrala si imensa trapeza, poate cea mai mare din tot Muntele Athos, la care se adauga clopotnita si o parte din corpul chiliilor. Este o zestre care dainuie, hrisoavele vechi si chiar cronicarii si monahii rusi si greci le consemneaza in letopisetul vremii.
Incepand cu secolul al XVIII-lea, domnii fanarioti ai Moldovei devin ctitorii principali ai Manastirii Pantelimon. Astfel Ioan Mavrocordat, Constantin Racovita, Grigore Ghica, dau ajutoare anuale intre 10.000 si 56.000 aspri echivalent.
Cel mai mare ctitor ramane insa, dupa cum am amintit si mai sus, domnul Moldovei Scarlat Callimachi (1812-1819) care zideste din temelii biserica centrala, intre anii 1812-1821, trapeza mare, in care pot lua masa odata aproape o mie de monahi, clopotnita si o parte din corpul chiliilor.
Pisania de la intrare arata pe Scarlat Calimah ca ctitor fondator. Stema Moldovei, Capul de Bour, avand trecut langa ea anul 1819, sculptata in piatra, se vede si astazi pe unul dintre peretii turnului manastirii, langa trapeza. Intre anii 1887-1888, manastirea a fost refacuta de tarul Rusiei Alexandru al III-lea.
Clopotnita manastirii este renumita pentru cele mai mari clopote din toata Grecia, donate de tarii rusi. Clopotul mare are circa 13.000 de kilograme, el fiind tras numai o singura data pe an, cand manastirea isi serbeaza hramul. Cand bate acest clopot, glasul lui rasuna in tot Athosul.
Din anul 1875 manastirea este condusa de egumeni rusi si devine cea mai mare lavra din Muntele Athos, numarand la inceputul secolului al XX-lea, peste doua mii de monahi rusi si putini greci. Manastirea Pantelimon sau Rusicon, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Pantelimon, este un adevarat colos cu doua biserici in interior si vreo 35 de paraclise, cu patru corpuri mari de chilii cu cate patru si cinci niveluri.
Cum am amintit, in interior, manastirea pastreaza un numar impresionant de paraclise. Dintre paraclisele Manastirii Sfantul Pantelimon mentionam pe cele mai cunoscute, o parte dintre ele fiind inchinate Adormirii Maicii Domnului, Sfantului Mitrofan, Inaltarii Domnului, Sfantului Serghie, Sfantului Dimitrie, Sfintilor Arhangheli, Sfantului Gherasim, Sfintilor Imparati Constantin si Elena, Sfintilor Imparati Vladimir si Olga si Sfantului Alexandru Nevski.
In manastire se afla icoana Sfantului Pantelimon facatoare de minuni, avand si moaste. In manastire se gasesc urmatoarele Sfinte Moaste si odoare de mare pret: Capul Sfantului Pantelimon, particele din moastele Sfantului Iosif pazitorul Sfintei Fecioare, o particica din moastele Sfantului Apostol Toma si o bucata din piatra care a fost pe mormantul Domnului si multe altele.
Averile din care se intretine manastirea se gasesc la Istambul si in Rusia. Manastirea are si o biblioteca foarte bogata, 24 de evanghelii pe pergament din secolele XI-XV, 69 de manuscrise pe pergament cuprinzand materii bisericesti din secolele XI-XIV si 126 de manuscrise de muzica bisericeasca din secolul al XIII-lea.
Manastirea prezinta o arhitectura asemanatoare cu a unui orasel: cladiri de diferite inaltimi cu multe domuri. Inainte de un incendiu devastator din anul 1968, o aripa a manastirii, care era folosita pe post de arhondaric, avea o capacitate de pana la 1.000 de locuri. Cladirea cu patru etaje, intr-o parte a careia este amenajat astazi arhondaricul manastirii, este cladirea uriasa, complet avariata in incendiul din anul 1968.
Biserica mare este inchinata Sfantului Pantelimon. Constructia acesteia a inceput in anul 1812 si s-a terminat in anul 1821. Arhitectura bisericii mari a manastirii este tipic athonita. Pictura manastirii este de o frumusete rara. Interiorul bisericii este acoperit in fresca apartinand secolului al XIX-lea si purtand pecetea stilului rusesc.
Numarul vietuitorilor manastirii a tot oscilat de-alungul timpului. Astfel, calugarii rusi erau in numar de 1.000 in anul 1895 si 1.446 in anul 1903. In anul 1990, acestia s-au restrans la numarul de 35 de calugari. Actualmente manastirea se afla intr-o perioada de inflorire duhovniceasca, numarul calugarilor fiind in crestere.
In interior, manastirea are vreo 70 paraclise. Manastirea are in grija ei patru schituri: Schitul Xylourgou sau Bogoroditsa, metocul Chromitsa, Schitul Nea Thebais sau Gournoskete si Schitul Paleomonastiro.
Rugaciunea Sfantului Siluan Athonitul
Doamne, indrepteaza-ne, precum o mama duioasa isi îndrepteaza copiii sai mici. Da fiecarui suflet sa cunoasca bucuria mantuirii Tale si puterea ajutorului Tau. Da usurare sufletelor chinuite ale poporului Tau si pe noi, pe toti, ne invata prin Duhul Sfant, sa Te cunoastem pe Tine. Se chinuieste sufletul omenesc pe pamant, Doamne, si nu poate sa se intareasca cu mintea intru Tine, pentru ca nu Te cunoaste pe Tine, nici bunatatea Ta. Mintea noastra este intunecata de grijile lumesti si nu putem pricepe bunatatea dragostei Tale. Tu ne lumineaza. Milostivirii Tale toate iî sunt cu putinta. Tu ai pus in Sfanta Evanghelie, ca morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu si vor invia. Asa fa acum: ca sufletele noastre moarte sa auda glasul Tau si sa invie, intru bucurie.
Teodor Danalache
-
Invierea - Muntele Athos
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Noul Athos
Publicat in : Biserica in lume -
Schitul Sfantul Ilie - Sfantul Munte Athos
Publicat in : Biserica in lume -
Schitul romanesc Lacu din Muntele Athos
Publicat in : Interviuri -
Pelerinaj Muntele Athos si Grecia
Publicat in : Pelerinaje
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.