Hosios Lukas din Focida

In Grecia va trebui sa cautam marturii si reflexe ale artei de la Constantinopol si ale evolutiei sale, in bisericile cu trompe de colt care, lasand lumina sa patrunda din abundenta, puneau in valoare mozaicurile cu care le inzestrase darnicia imperiala. Mozaicurile de la Hosios Lukas din Focida ne ofera unul dintre cele mai pure exemple ale stilului hieratic de la sfarsitul secolului al X-lea sau de la inceputul celui de-al XI-lea. Am vazut mai sus ca o traditie atribuie zidirea acestui edificiu lui Roman al II-lea (959-963), dar ca savantii moderni prefera sa il situeze la sfarsitul domniei lui Vasile al II-lea (976-1025).

Prezenta printre mozaicuri a unui portret al lui Nicon Pocaitul, mort in 998, ne furnizeaza un terminus post quem pentru decorul pictat. Parerile au inclinat adesea sa vada in aceste mozaicuri o opera apartinind curentului monastic provincial, in temeiul severitatii cam aspre a figurilor si al numarului de reprezentari ale sfintilor venerati in partea locului, dar ne indoim ca in Beotia ar fi existat mozaicari locali pe vremea aceea.

Pare preferabil sa presupunem, potrivit traditiei, ca decoratorii au fost trimisi de imparat si ca ei au venit de la Constantinopol sau de la Salonic. O vigoare putin dura in redarea chipurilor nu era straina de practica de la Constantinopol: sa ne amintim de patriarhii sau de imparatii Constantin si Iustinian din Sfanta Sofia.

Am fi determinat poate mai bine ceea ce Hosios Lukas datoreaza capitalei, daca Peribleptos, construita de Roman al III-lea Arghiros, care era de asemenea o biserica avand trompe de colt, decorata cu scene evanghelice, ar fi rezistat pana in zilele noastre. in cupola centrala a bisericii Hosios Lukas fusese infatisat Pantocratorul, inconjurat de prooroci pe spatiile dintre golurile tamburului. Aceasta cupola fiind distrusa de un cutremur, decorul a fost refacut in fresca la sfarsitul secolului al XVI-lea. Calota de deasupra altarului, in fata absidei, este ocupata de Pogorarea Sfantului Duh. Prezenta acestui subiect in asemenea loc se explica foarte bine: in timpul celebrarii slujbei, preotul cere, prin rugaciunea epiclesei, ca Sfantul Duh sa pogoare spre a preface piinea si vinul in trupul si singele Mantuitorului. in conca absidei troneaza Maica Domnului cu Pruncul pe genunchi. in interiorul naosului, doar patru scene evanghelice fusesera reprezentate pe trompe: Bunavestire, Nasterea, Intampinarea Domnului si Botezul. Prima a disparut. Rastignirea, Pogorarea in Iad, Spalarea picioarelor ucenicilor si Necredinta lui Toma se afla in pronaos.

Rastignirea ne ingaduie sa deslusim tendintele fundamentale ale stilului bisericii Hosios Lukas - Numarul personajelor si al elementelor figurate este redus la esential: Hristos incadrat de maica lui si de Ioan, Golgota si, sub cruce, craniul lui Adam, iar deasupra Soarele si Luna. Ansamblul este incarcat cu o profunda semnificatie spirituala, lipsita de orice cautare de agrement care ar distrage atentia spectatorului. Este imaginea insasi a Patimilor, din care misticii faceau viziunea lor privilegiata, pentru ca ea ii introducea in miezul operei de mantuire. Atitudinile tepene si putin artificiale ale trupurilor cam indesate sunt impregnate de calmul cel mai desavarsit. Durerea Mariei si a lui Ioan ramane cu totul launtrica. Coloritul este foarte sobru si tonurile sunt cel mai adesea folosite in mari pete monocrome: cenusiuri brune si albicioase pentru trupul lui Hristos; gelben-verzui pentru chipul Madonei si al lui Ioan. Nu exista contraste de umbra si lumina. Dorinta de transcendenta elimina grija fata de frumusetea formala cu care ea se impletise in a doua jumatate a secolului al IX-lea. Hosios Lukas a fost unul dintre ultimii reprezentanti ai spiritului de rigoare sistematica ce biruise in civilizatia bizantina pe vremea monarhiei autoritare si centralizatoare a Macedonenilor.

C. Delvoye

.