Basilica imparatului Constantin, numita si Aula Palatina, este o uriasa basilica din Trier, Germania. Construita in anul 310, aceasta basilica este una dintre cele mai vechi si impunatoare biserici de acest tip, cat si cea mai bine pastrata basilica romana din lume, ea fiind inclusa si in lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Aula Palatina a fost construita de catre imparatul Constantin cel Mare (306-337) langa palatul sau din Trier, mostenit de la tatal sau, Constantiu I Chlor. In aceasta catedrala Sfantul Martin de Tours s-a intalnit cu imparatul Magnul Maximus, in anul 384, dupa cum gasim mentionat in biografia sfantului, scrisa de catre Sulpicius Severus (20).

 

Basilica Sfantului Imparat Constantin cel Mare, foarte lunga, deosebit de inalta si cu imense ferestre, asezate pe mai multe randuri, a fost zidita pentru a adaposti tronul imparatesc, sarcina pe care a si indeplinit-o, pana la cucerirea orasului Trier, de catre triburile germanice.

Romanii au dorit ca arhitectura acestei basilici sa exprime maretia si inaltimea imparatului. Marimea cladirii impresioneaza si astazi, pe tot omul care paseste in aceasta biserica. Cladirea are o lungime de 67 de metri, o latime de 27 de metri si o inaltime de 33 de metri. Aceasta este cea mai mare basilica cu o singura nava care ni s-a pastrat inca din vremea romanilor.

 

In capatul estic, basilica are o larga absida. Ferestrele din absida nu sunt egale, lucru ce da impresia unei adancimi a acesteia cu mult mai mare decat in realitate. Initial, basilica lui Constantin era impodobita cu marmura colorata, cu mozaicuri si cu statui.

Intreaga podea a bisericii era incalzita, cu un sistem de canalizare, pe baza de ape termale. De asemenea, tiglele cu care a fost acoperita intreaga cladire, enorm de multe, au fost lucrate de catre doi mesteri renumiti in vreme, anume Capio si Adiutex, care le-au facut si pe cele necesare acoperirii fortului roman de la Koln-Alteburg.

 

Invadatorii au pastrat o parte din vechea basilica, fiind deosebit de puternic zidita, si au amenajat in ea un fel de resedinta. In secolul XII, absida a fost transformata in turn, spre amenajarea aici a locuintei arhiepicopului de Trier.

In secolul al XVII-lea, Aula Palatina a fost incorporata in cou-construitul palat imperial - Residenz - zidul estic al vechii basilici fiind partial demolat. In vremea lui Napoleon si a schimbarilor prusace, imensa hala a basilicii a fost folosita drept depozit de armament.

 

Regele prus Friedrich Wilhelm al IV-lea a ordonat rezidirea completa a vechii structuri constantiniene, in anul 1944 aceasta fiind supusa iarasi unui amplu proces de restaurare, in urma unui bombardament aerian din cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Din anul 1856, basilica romana Aula Palatina a inceput a fi folosita drept biserica, fiind inchinata Mantuitorului, de catre protestanti.

Teodor Danalache

 

• Biserica in timpul lui Constantin Cel Mare
  Publicat in : Sfintii Constantin si Elena
• Canoanele Sinodului I Ecumenic
  Publicat in : Drept bisericesc
• Obiceiul ca izvor in dreptul romano-bizantin si in traditia patristico-canonica a bisericii ortodoxe
  Publicat in : Drept bisericesc
• Atanasie si Chiril, cei cu graiul ca mierea
  Publicat in : Vietile sfintilor