Biserica Sfantul Petru, numita si Biserica Petrova, este cea mai veche biserica ortodoxa din Dioceza de Raska si Prizren, cat si una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Sarbe.

Biserica Sfintilor Petru si Pavel, cunoscuta mai ales sub numele Sfantului Apostol Petru, se afla inaltata si astazi, pe coama unui deal maret de langa Stari Ras, capitala medievala a Serbiei, langa localitatea Novi Pazar.

 

La mica distanta de aceasta minunata biserica se afla si Manastirea Sopocani, ctitorie a domnitorului Uros I, construita pe la jumatatea secolului al XIII-lea si asezata inspre vest de Novi Pazar, recunoscuta drept monument de interes mondial UNESCO, incepand cu anul 1979. Pe un alt deal, tot in apropiere de Nozi Pazar, se afla si Manastirea Durdevi Stupovi, aceasta datand inca din secolul al XII-lea.

 

Este fireasca zidirea aici a unora dintre cele mai vechi locasuri ortodoxe de rugaciune din actuala Serbie, stiut fiind faptul ca aici s-a aflat cetatea medievala a domnitorului Stefan Nemanja, in secolul al XI-lea.

Biserica Sfantul Petru din Novi Pazar - Biserica Petrova

Biserica Petrova de langa Nozi Pazar dateaza inca din secolul al IX-lea. Potrivit traditiei locului, in aceasta biserica a fost botezat domnitorul sarb Stefan Nemanja, care, mai tarziu, a devenit calugar in Sfantul Munte Athos, la Manastirea Hilandar, sub numele de Simeon. El a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Sarba, Sfintele lui Moaste aflandu-se pana astazi neputrezite si izvoratoare de mir.

 

Sfantul Sava al Serbiei (1175-1235), un print sarb, fratele domnitorului sarb Stefan Prvovencani si intemeietorul Bisericii Ortodoxe Sarbe, a fost botezat si el in aceasta biserica.

Biserica Sfantul Petru se afla la marginea localitatii Novi Pazar, fiind pusa in legatura cu cetatea medievala din Ras, prima capitala a statului sarb. Se crede ca pe locul actualei biserici a existat o mai veche biserica ortodoxa, daramata si reconstruita in forma actuala undeva pe la inceputului evului mediu.

 

Actuala biserica imbina mai multe elemente arhitecturale prezente in epoca, toate trimitand spre arhitectura de tip mausoleu-circular, specifica perioadei de dupa domnia imparatului Constantin cel Mare.

Fundatia bisericii, coloanele masive, planul bazei si turnul octogonal care inalta o cupola interioara, sunt exemple specifice domniei lui Petru Gojnikovic, care a condus Serbia intre anii 892-917, si care a fost inmormantat in biserica.

 

In chrisobulele imparatului Vasile al II-lea, datand din anul 1020, Episcopia de Ras este mentionata ca avandu-si scaunul episcopal in Biserica Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Biserica Petrova a fost folosita drept loc de sedinte pentru sinoadele din zona. Stefan Nemanja a tinut in aceasta biserica un sinod care a interzis prezenta bogomililor in biserica, scotandu-i in afara legii.

Un mormant din secolul al V-lea i.Hr, avand in el semne regale, robe, aur si argint, masti si vase de lut, de factura greco-ilirica, a fost descoperit sub podeaua bisericii, intre anii 1957-1958. Sculpturi grecesti, datand din secolele VII-VI i.HR, cat si o serie de figurine din ceramica neagra, au fost gasite si ele dedesubt.

 

Morminte mai tarzii, romane si sarb-medievale, au fost si ele scoase la lumina in jurul bisericii. Astazi, biserica este inconjurata de un cimitir ortodox sarb, datand din secolele XVIII-XIX. Acest cimitir este cel mai bine pastrat cimitir de acest gen din intreaga Serbie.

Frescele bisericii, datand din secolele X-XIII, au fost reparate undeva prin secolul al XIII-lea. Arheologii au scos si ei la iveala faptul ca parti intregi ale bisericii au fost reconstruite, de-a lungul timpului.

Teodor Danalache

• Catedrala Sfantul Petru din Adelaide
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Petru din Antiohia
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfantul Petru Athonitul
  Publicat in : Vietile sfintilor