Pe drumuri crestine la Kiev: Manastirea Florovski, Manastirea Teofania

Capitala Ucrainei este situata la limita dintre Occident si Orient.  Aici isi dau intalnire un vast masiv forestier care porneste tocmai din Franta si o stepa care se intinde pana in China. Fluviul Nipru care strabate orasul asezat pe cateva coline pitoresti ofera peisaje de o frumusete rara, formand pe alocuri insule si stramtori, pe toata latimea sa care ajunge uneori la 1000 de metri. Cele doua maluri ale fluviului si cele sapte poduri de peste Nipru pot fi admirate si de pe vasele de croaziera pe care turistii le iau cu asalt, mai ales vara, pentru a cunoaste mai bine orasul.
 

Istoricii spun ca intemeierea Kievului a avut loc in secolele al V-lea si al VI-lea Bogatia si puterea orasului sunt legate de comert, activitate foarte bine dezvoltata aici, la intersectia marilor drumuri comerciale. In secolul al XI-lea Kievul avea 400 de biserici, 8 piete si 50.000 de locuitori, mai mult decat Londra si Hamburg la un loc. Astazi Kievul are 4 milioane de locuitori, fiind un foarte important centru industrial, stiintific, sportiv si cultural al Europei de est. Orasul are o suprafata de 820 km patrati. In acelasi timp Kievul e numit orasul spiritual si mistic avand vechi manastiri si biserici ortodoxe dar si de alte confesiuni: catolice, greco-catolice, protestante, precum si sinagogi si moschei. Kievul este leaganul uneia dintre cele mai vechi civilizatii, cea a ortodocsilor slavi. Crestinarea Rusiei a inceput la Kiev. Cneazul Vladimir s-a botezat in anul 988 si apoi si-a increstinat poporul. Cea mai renumita si importanta manastire din lume este tot aici in capitala Ucrainei, este Lavra Pecerska sau Lavra Pesterilor care domina cu turlele sale orasul. Multe alte manastiri si biserici din Kiev, construite de-a lungul secolelor isi dezvaluie frumusetea si bogatia lor si ofera numeroase marturii despre istoria de multe ori zbuciumata a acestor locuri. Invaziile repetate, razboaiele, incendiile, regimul comunist au dus la foarte multe pierderi si pentru asezamintele bisericesti dar n-au putut distruge credinta ortodoxa.

Pe drumuri crestine, la Kiev, facem un prim popas la manastirea Florovski, una dintre cele mai vechi manastiri din oras. Nu se cunoaste anul exact al intemeierii manastirii dar un document scris din anul 1566 atesta deja existenta acestui sfant lacas. Doua mari incendii in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea au provocat pagube imense dar manastirea a renascut de fiecare data cu sprijinul credinciosilor si al statului. La inceputul secolului al XX-lea Manastirea Florovski avea cinci catedrale, peste zece cladiri cu chilii, o scoala si un orfelinat. Inca de la intemeiere, manastirea a fost renumita prin faptul ca aici se calugareau femei din clasele superioare ale societatii. Toate calugaritele erau instruite, aveau studii si erau de rang inalt. Tot aici s-a calugarit Alexandra Meligunova, intemeietoarea manastirii de la Diveevo, din Rusia, asezare considerata cel de-al patrulea loc al Maicii Domnului pe pamant. La Diveevo se afla moastele Sfantului Serafim de Sarov. In perioada sovietizarii manastirea a fost devastata iar in 1929 a fost inchisa.

La Manastirea Florovski din Kiev am cunoscut-o pe maica Ludmila care vorbeste foarte bine romaneste si care ne va insoti in pelerinaj si pe la alte manastiri din Kiev. Deocamdata aflam cateva date in plus despre manastirea Florovski:

“In manastire suntem acum 250 de maici. Avem aici cateva icoane facatoare de minuni. Ocrotitoarea noastra este Maica Domnului Kazanskaia. Numele manastirii vine de la Sfintii Mucenici Flor si Lavru in cinstea carora a fost construit acest asezamant. Ei au fost doi frati zidari care au adus multa lume la credinta si la urma au fost ingropati de vii intr-o fantana. Flor si Lavru sunt considerati si ocrotitorii animalelor, cailor, vacilor, de altfel in icoane vechi sunt pictati cu cai langa ei. La noi sunt pictati pe perete la intrare, pe usile altarului, cu doua frunzulite de papura, ei au fost mucenici si au fost feciori. Au tamaduit foarte multa lume si pe foarte multi i-au adus la credinta. Moastele lor au fost candva la noi in manastire. De fapt aici au fost foarte multe moaste si ale altor sfinti, au fost foarte multe icoane scumpe, imbracate in argint si aur, impodobite cu briliante mari dar, cu mare regret spunem, ele nu s-au pastrat. Manastirea a fost jefuita, pradata, arsa de comunisti. Acum la noi se construieste Catedrala Maicii Domnului Kazanskaia, inca nu este gata. Constructia initiala a fost data unei fabrici. Cupolele au fost date jos, s-a construit un al treilea etaj, toate icoanele mari de aproape trei metri au fost distruse si date jos cu toporul, au fost distruse complet. Acum s-a refacut icoana Arhangheluilui Mihail, e atat de frumoasa, dar nu puteti s-o vedeti inca pentru ca e inchis din cauza lucrarilor, acum se pune Altarul. Mai avem o bisericuta in care slujim in prezent, cu hramul “Inaltarea Domnului”. Aici in manastire se faceau inainte de anul 1917, pana la douasprezece Liturghii zilnic, se incepea de la miezul noptii si la fiecare ora se oficia cate o Liturghie. Pana la Revolutia din 1917 aici erau doua mii de maicute si plangeau maicutele ca nu le ajungea ascultarea. Acum suntem doar 250 dar suntem bucuroase ca avem asa o sfintenie aici. Fiecare pietricica, fiecare pas, fiecare bucatica de pamant este cumparata cu rugaciune si proslavita cu sange. Numai in partea aceea unde este trapeza noastra si unde era o biserica au ars de vii patruzeci de maicute. Li s-a dat foc in timpul unei prigoane din secolul al XVII-lea. Au existat in manastirea noastra foarte multe maici vazatoare cu duhul. Ultima a murit cu cativa ani in urma, eu am vazut-o, am vorbit cu dansa, avea 86 de ani. Manastirea noastra este foarte veche, intr-un document vechi de cateva sute de ani se spunea ca in Padol, asa se numea regiunea asta, este o manastire atat de veche incat nici nu se cunosc bine inceputurile sale. Din pacate tot raionul Padol a trecut prin incendii foarte mari, documentele au ars, constructiile din lemn au ars si ele iar clopotele de la Florovski s-au topit, atat de mare a fost focul, totul a ars din temelii. Acum nu mai avem vazatoare cu duhul, nu mai avem acea sfintenie care a fost candva si totusi pamantul nostru este sfintit cu rugaciune. Avem icoanele facatoare de minuni, icoana Maicii Domnului “Grabnic ascultatoare” adusa de la Athos in 1870, o icoana a Maicii Domnului din Kazani care s-a repictat singura, s-a reinnoit practic, avem particele din moastele Sfantului Iov de la Pochaev, din moastele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, avem particica din moastele Sfantului Nicolae, adusa din Italia, moastele Cuviosului Teodosie de la Cernigov. Avem in biserica si chipul Sfantului Serafim de Sarov foarte frumos brodat.

-Maica Ludmila de cand sunteti aici la manastire?

-Altele au 40-60 de ani de cand sunt aici dar eu am olecuta mai mult de 10 si am venit aici din Republica Moldova.”

Ne indreptam spre periferia orasului Kiev unde se afla cateva manastiri extrem de interesante. La margine de oras, langa padure, se inalta 5 turle mari in forma de ceapa ale unei impresionante biserici cu ziduri de culoare visinie si cu multe arcade albe. Este Manastirea Teofania.

“Iarasi si iarasi cu pace Domnului sa ne rugam”, “Apara, milueste si mantuieste”, sunt cuvintele romanesti cu care ne intampina un preot, scuzandu-se ca nu stie mai mult in limba romana. Parintele Dimitrie este de origine bulgara. Este casatorit si are doi copii. A fost un timp preot intr-un sat din sudul Basarabiei. Acum este preot paroh la o biserica din regiunea Nicolaev din Ucraina. In aceste zile este oaspete al manastirii Teofania. Ne-a intampinat cu foarte multa bucurie spunandu-ne:

“Casa Domnului e intreaga planeta. Aceeasi rugaciune, aceeasi apa, acelasi pamant, acelasi soare, aceeasi luna, aceleasi stele - asa ar trebuie sa fie pe tot pamantul aceeasi credinta. In orice limba ne-am ruga tot oameni ai lui Hristos ramanem. Si dogmatica si invatamintele despre Dumnezeu sunt aceleasi. Eu pot vorbi in bulgara, putin in moldoveneste, in ucraineana, in rusa. In aceste limbi pot sa ma rog lui Dumnezeu si sa cant. In orice limba m-as ruga Dumnezeu ma intelege.”

Parintele Dimitrie ne-a indemnat sa ne rugam la manastirea Teofania:

“Manastirea ne ofera o imensa hrana spirituala. Dumnezeu a spus: . Rugaciunea este o hrana pentru suflet si va veti convinge de puterea rugaciunilor de la manastirea Teofania. Dupa ce va veti ruga aici veti vedea ca la plecare va veti simti mult mai usori, pasii va vor duce mult mai repede pe unde aveti de mers”. Parintele Dimitrie s-a despartit de noi cantandu-ne “Multi ani traiasca!” in limbile romana, rusa, ucraineana si bulgara.

Manastirea Teofania a fost intemeiata in secolul al XVI-lea. Nu se mai stie numele primei starete a manastirii dar se stie ca prima stareta a condus manastirea timp de 50 de ani. Documentele privind viata de mai tarziu a manastirii au ars, au fost distrugeri mari, navaliri si s-au pierdut toate documentele. Manastirea s-a reinfiintat in 1991. Totul fusese distrus si a inceput reconstructia. Locul a fost transformat in timpul razboiului in uzina de armament iar pe vremea comunistilor aici a fost depozit de materiale de constructii. Manastirea de maici s-a redeschis asadar in 1991. In manastire vietuiesc 50 de maici. Ocrotitorul manastirii este Sfantul Mare Mucenic Pantelimon. O particica din moastele Sfantului Pantelimon se afla aici. Se afla si particele de moaste ale unor Sfinti Parinti din Lavra Pecerska. In padure la cateva sute de metri de biserica se gasesc izvoare tamaduitoare. Primul izvor este Izvorul Sfantului Mare Mucenic Pantelimon iar al doilea se numeste “Lacrimile Maicii Domnului” pentru ca apa este putin sarata, are o compozitie mai putin obisnuita. Maica Ludmila pe care am cunoscut-o la manastirea Florovski a venit cu noi si la manastirea Teofania. A stat de vorba, de-a lungul anilor, cu mai multi oameni care si-au aflat aici alinare si tamaduire: ”Foarte multi oameni au venit aici in pelerinaj chiar si din Romania. Doamna Efrosinia avea mari probleme cu picioarele, de mai multi ani, avea rani pe picioare si ii plesneau venele. A venit la Kiev de doua ori si i s-au tamaduit picioarele. Ranile s-au inchis. Sunt foarte multi preoti care s-au tamaduit la aceste izvoare. Parintele Iov din Republica Moldova avea si el rani pe picioare si a venit aici, s-a scaldat in locul amenajat langa izvor. Mi-a destainuit ca a venit la acest izvor ca sa-si caute leac si spunea ca la plecarea acasa a uitat pur si simplu ca a avut candva rani la picioare si s-a mirat el insusi cand a ajuns inapoi in Moldova cum a putut sa capete tamaduire in doar cateva zile.”

Va urma

A consemnat Dorina Zdroba
Foto: Cornel Ciumandru

Pelerinaj organizat de Biserica "Pogorarea Duhului Sfant" din Cartierul Titan, Bucuresti
 

 

• Manastirea Banceni - Ucraina
  Publicat in : Biserica in lume
• Schituri si manastiri din imprejurimile orasului Kremenetz
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sfantului Iona si Manastirea Goloseev
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Kitaev, Manastirea Pocrov si Catedrala Sf. Vladimir
  Publicat in : Biserica in lume