Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si Sfantul Prooroc Daniil

Alipit resedintei, in coltul de sud-est, intre doua foisoare, ferit oarecum privirilor, paraclisul s-a conservat cel mai bine dintre toate con­structiile ansamblului arhitectonic de pe Dealul Patriarhiei. Inceput odata cu biserica manastirii lui Constantin Serban (1654-1658) si mai sigur cu resedinta mitropolitana, in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, el a fost desavarsit cu contributia domnitorul Gheorghe Duca (1673-1678), de la care si-a luat hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul spiritual al voievodului, desi pisania greceasca de la 1723 nu pomeneste nimic de o constructie anterioara, lasand sa se inteleaga ca paraclisul a fost zidit la aceasta data, iar nu restaurat si consolidat.

A fost refacut de Nicolae Mavrocordat, intre anii 1723-1724, in a treia lui domnie in Tara Romaneasca (1719-1730), cu ajutorul mitropolitului Daniil, cum spune inscriptia in versuri grecesti zugravita pe peretele de nord, deasupra usii de intrare, alcatuita de versificatorul Dimitrie G. Nottara, care aminteste data restaurarii si numele ctitorilor: "Nicolae Voda a intemeiat aceasta biserica si lucrarile acestea s-au invrednicit de sfanta supraveghere a lui Daniil ar­hiereul in anul de la nasterea Domnului 1723."

Mitropolitul Daniil (1719-1731) a intre­prins, asadar, lucrari importante de restaurare, care au facut din paraclis un adevarat colt artistic al palatului mitropolitan. Pe dinafara, s-a refacut intreaga decoratie a tencuielilor si ciubucelor, ca si ramele de piatra cioplite artistic de la ferestre si de la intrare, cu usa de lemn maiestrit executa­ta, si s-a restaurat si consolidat turla de pe naos. in interior, s-a facut minunata catapeteasma, de o conceptie si executie artistica remarcabila, exprimand cuvintele Mantuitorului: "Eu sunt vita, voi sunteti mladitele" (Ioan, 15, 5). "Vita", adica radacina vietii, fiind reprezentata pe catapeteasma prin arborele lui lesei. Tot acum s-a refacut si pictura, dupa cele mai bune traditii ale artei bizan­tine, atat ca ornamentatie, cat si ca icoane de sfinti.

Cand totul a fost gata, chipul mitropolitului Daniil, care s-a os­tenit indeaproape cu desavarsirea acestei lucrari, a fost zugravit pe perete, in stanga usii de intrare, imbracat in sacos, cu carja pastorala in mana si cu mitra pe cap. Dupa restaurarea facuta de mitropoli­tul Daniil, in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, i se adauga paraclisului, pe lan­ga hramul cel vechi, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, ca al doilea hram, Proorocul Daniil.

Pictura paraclisului a fost retusata intre anii 1834-1840, prin grija locotenentei mitropolitane, formata, dupa decesul mitropolitului Grigorie Dascalul, din episcopii Neofit al Ramnicului, Chesarie al Buzaului si Ilarion al Argesului. Catre sfarsitul secolului al XIX-lea, turla de pe naos, care se vede in acuarela lui Carol Szathmary din 1866, crapandu-se probabil la ui cutremur, a fost daramata si mult timp in para­clis nu s-a mai slujit. Chiar baza patrata a turlei a fost inlaturata, spre a se putea face invelitoarea joasa a acoperisului. In interior, locul turlei a fost acoperit cu un tavan improvizat.

Desi a fost restaurat in 1880 de mitropolitul Calinic Miclescu (1875-1886), cand s-a curatat si zugraveala interioara, de catre pictorul Gheorghe Ioachim Pompilian, turla nu s-a mai refacut, incat paraclisul a ramas multa vreme fara acest element arhitectonic. Tot in vremea mitropolitului Calinic, in 1885, s-a montat un geamlac intre stalpii foisorului alipit de paraclis, pe latura de rasarit, care a fost la inceput deschis.

In anul 1932, patriarhul Miron Cristea a inlatu­rat geamlacul, redand foisorului aspectul intial. In 1951, prin grija patriarhului Justinian Marina, vestibulul paraclisului a fost impodobit in fresca, cu scene din viata Bisericii ortodoxe romanesti din Transilvania in timpul lui Mihai Viteazul, iar dedesubt s-au montat panouri de lemn sculptate cu chipuri de preoti participanti la miscari populare. La intrarea in vestibul s-a facut o usa noua de lemn cu frumoase ornamentatii, lucrata in atelierele Institutului Biblic, incadrata intr-un chenar din piatra de Baschioi, cu profile sculptate.

Tot patriarhul Justinian, in colabo­rare cu Directia Monumentelor Istorice, a refacut in 1961 turla de pe naos, care a fost pictata in fresca, in conditii artis­tice deosebite, de pictorul Gheorghe Popescu, armonizandu-se in chip fericit cu vechea decoratie interioara a paraclisului. Tot acum s-a restaurat si zugra­veala de pe pereti, innegrita de praf si de fum, si corpul sculptural al catapetes-mei, de catre pictorul Vasile Rudeanu, si s-au montat la ferestre vitrouri cu motive ornamentale bizantine.

Intre anii 1987-1989, Prea Fericitul Patriarh Teoctist, in spiritul traditiei inaintasilor, a randuit ca tampla si icoanele, afectate de trecerea timpului si amenintate de carii, sa fie supuse unei atente si migaloase operatii de conservare si restaurate, concomitent cu curatirea si spalarea picturii. Tot acum s-a refacut si tencuiala exterioara, care cazuse pe alocuri.

Dupa incheierea acestor lucrari, paraclisul a fost sfintit in data de 7 februarie 2000, de catre Prea Fericitul Patriarh Teoctist si un sobor de ierarhi ai Sfantului Sinod, inconjurati de preoti si diaconi.

Cu acest prilej s-a intocmit si semnat urma­torul act de sfintire: "Cu vrerea Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, sfintitu-s-a acest dum­nezeiesc paraclis, astazi, 7 februarie 2000, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, in al cinsprezecelea an curgator al arhipastoririi in scaunul patriarhal, in prezenta unui important numar de ierarhi, preoti, diaconi si credinciosi ai Bisericii noastre. Evenimentul a avut loc ca urmare a lucrarilor executate in anii 1960-1961, cand vrednicul de pomenire Patriarh Justinian a refacut turla de peste naos, si in anii 1987-1989, cand s-a restaurat catapeteasma grav afectata de trecerea timpului, si s-a curatit pictura. Multumind cu adanca smerenie lui Dumnezeu pentru aceasta implinire, sa-L rugam sa-si indrepte fata catre acest altar, primind rugaciunile ce se vor inalta aici, in sfantul, cel mai presus de ceruri, si duhovnicescul Sau jertfelnic. Amin!"

Si dupa anul 2000, Prea Fericitul Patriarh Teoctist a continuat sa se ingrijeasca de intretine­rea si conservarea paraclisului, initiind lucrari de consolidare a zidurilor exterioare, in care aparu­sera unele fisuri, si de fortificare a turlei, precum si de inlocuire a invelitoarei acoperisului, care se invechise, cu alta noua, din tabla de arama.

Cu silueta lui zvelta si gratioasa, eleganta proportiilor, valoarea picturii bine conservata, frumusetea compozitiei decorative si mestesugul cu care este lucrata tampla de lemn ajurat si poleit, paraclisul este un adevarat chivot, fiind considerat de specialisti, cu deplin temei, giuvaerul Patriarhiei.

Asa cum se infatiseaza astazi, dupa restaura­rea din timpul patriarhului Justinian si consoli­darile facute de Prea Fericitul Patriarh Teoctist, palatul resedintei, cu paraclisul, prezinta forme de arhitectura traditionala, rezultate din asimila­rea corecta si ingenioasa a unor elemenete carac­teristice arhitecturii muntenesti de la inceputul veacului al XVIII-lea. Aripa noua a cladirii se leaga astfel in mod armonios cu vechiul palat al mitropolitilor, pe care il inglobeaza formand un tot unitar.

Prin eleganta proportiilor, absida pentagonala si turla svelta, prin valoarea picturii bine conservate, frumusetea compozitiei decorative si maiestria cu care este lucrata tampla de lemn ajurat si poleit, paraclisul isi merita atributul de unicat de arta si arhitectura, adevarat giuvaer al Resedintei Patriarhale. La aceasta se adauga si faptul ca paraclisul adaposteste o parte din Moastele Sfantului Ioan Gura de aur ferecate intr-o ripida de argint si asezate intr-o racla cu geam, de stejar sculptat. Ele au fost daruite Patriarhiei Romane de Cardinalul Florentei, Silvano Piovanelli, cu prilejul vizitei la Bucuresti in octombrie 1997. Aceste sfinte moaste se afla astazi in Biserica Sfanta Ecaterina - Paraclisul Facultatii de Teologie Ortodoxa.

Gheorghe Vasilescu

• Biserica Domneasca din Targoviste
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Chindia - Turnul Eiffel al romanilor
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: