Manastirea Dobrovat este o veche manastire ortodoxa din judetul Iasi. Aflata in satul Rusi al comunei Dobrovat, la o distanta de 25 de kilometri sud-est de Iasi si la 35 de kilometri nord de Vaslui, manastirea amintita este locuita de o obste de calugari.

Manastirea Dobrovat este ultimul ansamblu monahal ctitorit de Sfantul Stefan cel Mare. Biserica manastirii Dobrovat a inceput sa se construiasca in ziua de 27 aprilie 1503 si s-a terminat in anul 1504, precum se poate citi in pisania sapata in piatra a acesteia. In secolul al XV-lea, pe locul pe care s-a ridicat manastirea exista un vechi schit sihastresc, numit "Schitul lui Giurgiu Calugarul", inchinat Schimbarii la Fata a Domnului.

Pisania domneasca, scrisa in limba slavona, pe o lespede grea de piatra, si asezata in dreapta usii de intrare, marturiseste: "Bine cinstitorul Domn Io Stefan voievod, cu mila Lui Dumnezeu domnul tarii Moldovei, fiul lui Bogan Voevod, a inaltat acest hram cu numele Pogorarea Sfantului Duh, care a inceput a se zidi la anul 7011 (1503), luna lui april, in 27 zile, si s-a savarsit in anul 7012 (1504) al domniei lui, anul patruzeci si sapte si o luna din al optulea curgator."

Biserica din Dobrovat a fost zidita de Sfantul Stefan cel Mare numai pana la stadiul de zidarie, finisarea acesteia fiind intocmita de catre domnitorul Bogdan al III-lea. Zugravirea in fresca a bisericii a fost savarsita in vremea lui Petru Rares, intre anii 1527-1531.

In anul 1658, locasul monahal din Dobrovat a fost atacat de tatari. Mai apoi, intre anii 1664-1685, in urma reparatiilor si renovarilor necesare, familia domnitoare Racovita va aseza in naosul bisericii nu mai putin de sapte morminte; pietrele funerare, impodobite cu inscriptii si motive artistice, se pastreaza pana astazi.

Dupa tragicele evenimente din toamna anului 1739, cand muscalii, turcii si tatarii au dus aprige lupte in aceasta regiune, muscalii vor distruge manastirea, jefuind tot ce se putea lua. Mari pierderi a suferit manastirea si intre anii 1821-1822, cand eteristii o vor jefui iarasi. Deoarece in anul 1864, manastirea este pustiita complet, aceasta este transformata in puscarie (1865-1900). 

Dupa anul 1900, manastirea este transformata in orfelinat de fete, iar mai apoi, in scoala de agricultura, pana in anul 1930. Reinfiintata de regele Carol I, printr-un decret regal emis in ziua de 14 mai 1913, manastirea va primi insa o noua obste monahala abia in anul 1930, cand scoala de agricultura a fost mutata in alt loc.

Intre anii 1930-1948, in manastire se duce o viata monahala completa, pentru ca mai apoi, intre anii 1948-1970 aceasta sa fie folosita pe post de scoala, iar pana in anul 1990, ca biserica de parohie. Intre anii 1990-1992, manastirea este populata de o obste de maici, iar din anul 1992, manastirea este luata in grija de calugari.

Biserica din Dobrovat este zidita din piatra, in stil curat moldovenesc; are altar, naos, gropnita ingusta si pronaos. Dupa particularitatile de constructie, se crede ca mesterii sunt cei care au ridicat si biserica din satul Arbore. Fara turla si abside laterale, biserica are coloane de piatra, in naos si in pronaosul boltit.

In exterior, zidurile sunt intarite cu trei contraforturi pe fiecare latura. Spre vest se deschide portalul in arc frant larg. Pronaosul este luminat de doua ferestre mari, in arc frant. Restul incaperilor sunt luminate de ferestre cu baghete incrucisate, cu partea superioara a deschiderii rotunjita.

In anul 1851, boltile naosului si pronaosului au fost sparte pentru a permite constructia unor turle, iar in gropnita s-a construit o turla falsa, din lemn, tencuita. Cu prilejul restaurarii din anii 1974-1976 insa, turlele au fost inlaturate si biserica a fost acoperita cu invelitoare din tabla de cupru. Fatadele exterioare, nepictate, au ornamente de piatra, de forma unor ocnite, si un rand de firide, lucrate in caramida.

Pietrele funerare din camera mormintelor marturisesc statutul de gropnita domneasca al bisericii. Aici se gaseste mormantul doamnei Nastasia, sotia lui Bogdan al III-lea, pe care sta scrisa urmatoarea inscriptie slavona: "Aceasta piatra e facuta si impodobita de binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Bogdan voevod, doamnei lui, Nastasia si s-a stramutat in ea in zilele lui, la 7021 (1512) luna lui octombrie 14 la vesnicele locuri."

Pictura a fost executata in anul 1529, in timpul primei domnii a lui Petru Rares, de o echipa de mesteri anonimi. Pentru prima data in programul de pictura murala interioara, in aceasta biserica apare scena cu Aducerea Moastelor Sfantului Ioan cel Nou la Suceava, eveniment intamplat in anul 1415, la initiativa domnitorului Alexandru cel Bun. Scena este pictata in pronaos, in registrul inferior.

Ansamblul monahal din Dobrovat, asa cum apare el astazi, cuprinde: biserica cea mare, ctitorita de Sfantul Stefan cel Mare; o bisericuta mai mica, construita pe ruinele unui paraclis zidit de domnul Simion Movila in anul 1607, pentru inhumarea fiului sau, Pavel; turnul clopotnita, construit in anul 1743; zidul de incinta si cladirea care adaposteste in prezent chiliile calugarilor.

Teodor Danalache

• Manastiri din Republica Moldova
  Publicat in : Biserica in lume
• Schitul Soveja se pregateste pentru Uniunea Europeana
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Arbore
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: