Manastirea Inaltarea Domnului

Galata

Manastirea Galata se afla ridicata pe dealul dinspre apus al Iasiului, fiind inconjurata de puternice ziduri de aparare. Manastirea Galata se gaseste de 400 de ani pe dealul Miroslava putand fi observata cu usurinta din diferite locatii ale Iasului. Biserica manastirii poarta hramul Inaltarea Domnului, fiind sfintita in anul 1584.

Monumentul pune in evidenta, trasaturile caracteristice ale noii orientari a arhitecturii moldovenesti in secolul al XVI-lea, fiind zidita de domnitorul Petru Schiopul intre anii 1583-1584, in a doua sa domnie.

Istoria acesteia incepe in anul 1579, cand Petru Schiopul, primul Basarab pe tronul Musatinilor, facuse o manastire sub numele de Galata din vale, in stilul arhitecturii moldovenesti, care s-a daramat. Precum spune cronicarul Nicolae Costin, "fara zabava s-au risipit". Din aceasta manastire n-a mai ramas decat un clopot.

Suparat de daramarea acesteia, Voda a solicitat mesteri din Muntenia, care impreuna cu cei moldoveni au gandit si, in 1582, au inceput lucrarile inaltand biserica de pe deal. Esecul ctitoriei din vale i-a determinat pe mesteri sa consolideze temeinic zidirea prin construirea unui zid masiv, puternic infipt in pamant in fata altarului si inca doua consolidari in dreptul absidelor naosului.

Aceste intarituri, cat si faptul ca biserica a fost construita din caramida si piatra cioplita, si sprijinita pe contraforturi, au facut ca zidirea sa razbeasca prin veacuri zguduita de cutremure si arsa de incendii.

Singura cladire a Manastirii Galata care se pastreaza in forma ei originala este biserica, cu hramul "Inaltarea Domnului", sfintita in anul 1584. Biserica actuala a Galatei "din deal" este zidita dupa alte norme decat bisericile vechi din Moldova de pana atunci, totusi dispozitii generale ale planului moldovenesc s-au pastrat.

In ceea ce priveste numele, unii istorici cred ca acesta vine de la numele cartierului Galata din Constantinopol. Numele provine de la un un cuvant de origine turceasca care tradus in romana inseamna "poarta".

Ctitorul ei, Domnul Petru Schiopul, ii da numele dupa cartierul sinonim din Constantinopol unde rezidau domnii moldoveni atunci cand mergeau la Poarta sa primeasca firmanul de domnie.

Zidul de piatra ce inconjoara Galata s-a construit incepand din anul 1735. In plastica decorativa exterioara, se constata influenta munteneasca prin aplicarea principiului impartirii fatadelor in doua registre. Partea superioara a turnului clopotnita s-a adaugat in vremea lui Mihail Sturza.

Ca plan si proportii, biserica Galata este asemanatoare cu unele biserici moldovenesti zidite de Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu, cu exceptia turlelor care sunt acum in numar de doua si a ferestrelor (cate trei) de la abside.

Biserica este una de proportii mari, cu decor sculptat si un interior ce se imparte in cinci incaperi: absida altarului, naosul, camera mormintelor sau gropnita, pronaosul si pridvorul.

La biserica Galata, pentru prima data, zidul despartitor dintre naos si gropnita a fost inlocuit cu arcade sprijinite pe coloane. Biserica Manastirii Galata preia sistemul moldovenesc al arcelor diagonale, bazele stelare si, mai cu seama, cresterea gradata si avantata a siluetelor.

Acestei biserici ii sunt caracteristice elemente arhitectonice care nu se mai intalnesc in Moldova pana atunci: inlocuirea peretelui dintre gropnita si naos cu trei arcade sustinute de coloane, aparitia turlei secundare peste pronaos, braul median care imparte fatada in doua parti egale, iluminarea absidelor cu trei ferestre s.a.

Pictura originala a bisericii nu se mai pastreaza fiind distrusa odata cu catapeteasma si alte obiecte bisericesti de incendiul din 1762. Pictura interioara a fost distrusa in anul 1762 de un incendiu, fiind refacuta in anul 1811 de Vasile Dubrovski. Pana la noi au ajuns doar cateva fragmente de fresca, unul din cele mai importante fiind tabloul votiv.

La origine, biserica manastirii Galata a avut fresce exterioare care au fost ruinate de timp. Fragmentele de fresca descoperite cu prilejul restaurarii bisericii au dovedit ca la repictarea locasului, in secolul al XIX-lea, zugravii au incercat sa imite pictura initiala, fara insa a reusi sa o si egaleze calitativ.

La fel au stat lucrurile si in ceea ce priveste pictura din paraclisul Sfantul Apostol Iacov, ctitorit de Petru Schiopul in casa domneasca zidita alaturi de biserica. Modul in care a fost asezat acest paraclis, in asa fel incat Domnitorul, aflat in sala alaturata, sa poata asculta sfintele slujbe, vadeste, inca o data, evlavia ctitorului Manastirii Galata. Restaurat, paraclisul este si astazi loc de rugaciune si reculegere pentru pelerini.

La inceput, manastirea a fost resedinta domneasca. In anul 1865, in incinta manastirii a functionat o scoala de sericicultura, condusa de M. Viltimescu, in 1863 a devenit inchisoare militara iar dupa anul 1990 a devenit manastire de calugarite. In perioada comunista a fost o simpla biserica de mir.

In urma restaurarilor din 1961 se descopera mormantul doamnei Maria Amirali din Rodos, sotia lui Petru Schiopul, decedata in 1588, mormant ce continea si obiecte pretioase.

Dintre obiectele bisericesti, Tronul Domnesc era aurit si avea deasupra o cupola cu cruce si vulturul bicefal. Sfanta Masa era acoperita cu un baldachin de lemn sprijinit pe colonete decorate cu flori de crin, frunze si alte sculpturi aurite. Inaintea altarului ardeau lumanari.

Biserica Manastirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Manastirii Dragomirna si Manastirii Trei Ierarhi.

Lucrarile de restaurare din anii 1970 au scos la iveala morminte domnesti: Despina si Vlad, doi copii ai lui Petru Schiopul si Maria Amirali, sotia voievodului.

Dupa anul 1990, cu binecuvantarea I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Galata a devenit manastire de calugarite. Maicile si surorile de aici se ocupa cu confectionarea vesmintelor liturgice si cu arta broderiei. Atelierul de croitorie bisericeasca de la Galata este apreciat nu numai in Iasi, ci in toata Moldova.

Manastirea Galata este un monument de arta ce relateaza tot atat de veredic ca si o cronica, despre viata spirituala ce s-a desfasurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor de frumusete, de bucurii si de profunde trairi estetice ce impresioneaza prin maiestria tehnica si armonia constructiei.

• Inaltarea Domnului - Sfantul Ioan Gura de Aur
  Publicat in : Inaltarea Domnului
• Inaltarea Domnului
  Publicat in : Inaltarea Domnului
• Manastirea Inaltarea Domnului - Detroit, Michigan
  Publicat in : Biserica in lume