Sfintii Apostoli Olimp, Rodion, Erast si Sosipatru; Sfantul Mucenic Orest

Sfintii Apostoli  Olimp, Rodion, Erast si Sosipatru; Sfantul Mucenic Orest Mareste imaginea.

Sfintii Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Cuart si Tertie

Acesti sfinti sunt din cei saptezeci de apostoli. Olimp si Rodion, urmand Sfantului Apostol Petru, impreuna au fost taiati de Nero, in cetatea Romei. Iar Sosipatru, pe care il pomeneste Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre romani, fiind episcop al Iconiei, cu pace s-a savarsit. Erast, pe care in aceeasi epistola il pomeneste Sfantul Apostol Pavel, mai intai a fost iconom al sfintei Biserici a Ierusalimului.

Dupa aceea, fiind episcop al Paneadiei, s-a mutat la Domnul. Iar Cuart, fiind episcop al cetatii Beirutului, mult a patimit pentru buna credinta si pe multi elini botezand, a adormit in Domnul. Tertie, care a scris Epistola lui Pavel catre Romani, a fost al doilea episcop in Iconia. Iar acum toti impreuna stau inaintea scaunului lui Dumnezeu in veselie vesnica, primind de la El rasplata pentru nevointele si ostenelile lor, cele cu multe dureri.

Sfantul Rodion

Sfantul Mucenic Orest

Imparatind in Roma paganul Diocletian, s-a apropiat de dansul un voievod cu numele Maximin, zicand: "Stapane imparate, povatuitorule al zeilor nostri si invatatorule preaintelepte al tainelor lor, rog bunatatea ta, porunceste-mi sa strabat partile Ciliciei si ale Capadociei, ca pe crestinii cei cu totul inrautatiti, care se impotrivesc zeilor nostri si stapanirii tale, sa-i prind si sa-i chinuiesc cu felurite munci. In foc sa-i ard, in apa sa-i inec, sa le zdrobesc trupurile si sa le frang oasele; sa-i ucid cu sabia, sa-i dau fiarelor spre mancare si in tot felul pierzandu-i, sa sterg de pe pamant pomenirea celor care nu se inchina marilor zei si nu se supun stapanirii tale". Acestea auzindu-le imparatul, l-a laudat si a zis catre dansul: "Nu numai in Cilicia si Capadocia, ci si in toata imparatia mea, iti dau tie stapanire pentru dezradacinarea necuratei crestinatati, ca sa inmultesti slava zeilor nostri stramosesti, care sunt ajutatori tuturor oamenilor".

Maximin, luand stapanire de la imparat, a pornit cu mandrie si cu putere mare spre pierderea poporului crestin cel nevinovat, ca un lup rapitor asupra oilor, sau ca un leu ce racneste asupra fiarelor celor neputincioase, plin de rautate si de manie neimblanzita. Ajungand in partile Capadociei, a intrat in cetatea ce se cheama Tiana si, pe cand intreba despre crestini, a auzit de la cetateni de un oarecare doctor cu numele Orest, ca este crestin si invata in toate zilele poporul cu sarguinta, ca toti sa cinsteasca pe Hristos; acesta propovaduieste ca nu este alt Dumnezeu, fara numai Unul in cer si ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.

Auzind ighemonul Maximin, a poruncit indata sa-l prinda pe Orest si sa-l aduca la judecata sa. Stand Sfantul Orest la paganeasca judecata, ighemonul a privit spre el cu ochi mandri si cu glas infricosat a zis catre dansul: "Spune-ne noua cine esti tu si care este numele tau?". Sfantul a raspuns: "Sunt rob al Domnului meu Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, iar numele meu este crestin, pentru ca al cui rob sunt, cu numele Aceluia ma si laud".

Ighemonul a zis: "De vreme ce ai indraznit a numi pe Hristos, Dumnezeu si pe tine te-ai numit crestin, pentru aceasta esti vrednic de munci". La acestea Sfantul Orest a raspuns, zicand: "Zeii, care n-au facut cerul si pamantul, sa piara! Eu inca de cand eram copil mic, am invatat a aduce jertfa de lauda Dumnezeului Celui viu, pe Care Il cinstesc cu inima curata, iar dracilor tai celor necurati, pe care ii numesti tu zei, eu nu ma inchin".

Ighemonul a zis: "Pentru ce nu ne spui numele tau care-l ai de la nasterea ta?" Sfantul a raspuns: "Ti-am spus ca sunt crestin si acest nume imi este cel mai cinstit, cu mult mai mult decat numele cel dat de parinti si mai slavit decat toate numele din lume. Iar daca voiesti sa stii si numele acela pe care il am de la parinti, afla ca de la nasterea mea trupeasca, ma numesc Orest, iar de la nasterea cea duhovniceasca, ma numesc crestin. Si, precum este mai insemnata nasterea cea duhovniceasca decat cea trupeasca, asa mai cinstit imi este mie numele de crestin decat de Orest". Atunci ighemonul, vrand cu viclesug sa insele pe robul lui Hristos, a inceput a grai: "Mie imi este mila de tineretile tale, Oreste, si crut mintea ta cea inteleapta; ba inca am auzit ca si in stiinta doctoriceasca esti iscusit. Pentru aceasta, nu te pierd indata, ci te sfatuiesc, supune-te voii imparatului si vei fi ca un fiu al meu, primind de la toti cinste si slava; apoi, de va afla imparatul despre tine, mare dar vei avea de la dansul".

Sfantul a raspuns: "Nu ma vei insela, ighemoane, cu amagitoarele tale cuvinte, pentru ca eu nu caut nici cinstea aceasta vremelnica, nici nu fug de chinuri pentru Domnul meu. Ci, mai vartos sunt gata a rabda pentru Dansul toate muncile, caci voiesc a afla har de la Dansul si doresc a ma numi fiu al Lui intru imparatia cerurilor; pentru ca ne-a dat noua stapanire, celor ce credem intru numele Lui, ca sa ne facem fii ai lui Dumnezeu".

Iar ighemonul a zis: "Omule fara minte si ticaloase, pentru ce te inseli, zicand ca Hristos este Dumnezeu, pe cand evreii L-au rastignit ca pe un talhar?" Sfantul a raspuns: "De ai fi cunoscut puterea cea mare a Celui rastignit, te-ai fi lepadat si tu de inselaciunea desertilor idoli si te-ai fi inchinat Lui, Care cu adevarat este Dumnezeu, nascut din Dumnezeul Cel adevarat si nevazut si de voie a impreunat firea cea dumnezeiasca cu cea omeneasca si din inselaciunea cea pierzatoare a diavolului ne-a izbavit pe noi".

La aceasta, ighemonul a zis: "Cu cuvintele tale cele multe si mincinoase ai suparat urechile noastre. Oare voiesti a ma aduce si pe mine la credinta ta cea rea? Dar sa stii ca pe zeii mei nu-i voi lasa si Hristosului vostru nu ma voi inchina, iar tie iti zic: lasa pe Hristosul tau si sa aduci inchinaciune si jertfe zeilor nostri, binecunoscand ca, facand aceasta, vei sedea de-a dreapta mea". Sfantul Orest a raspuns: "Eu ma inchin si slujesc vesnicului Dumnezeu, Celui Care imi face bine intotdeauna, Domnului meu Iisus Hristos; iar diavolilor vostri nu voi jertfi, nici pierzatoarei voastre inselaciuni nu voi fi partas niciodata".

Atunci ighemonul, luand pe Sfantul Orest, l-a dus in capistea idoleasca, care era toata infrumusetata cu aur si cu argint si plina de idoli de mare pret. Si a zis catre dansul: "Inchina-te, Oreste, acestor zei cinstiti!" Iar Sfantul a raspuns: "Te inseli amarnic, ighemoane, necunoscand adevarul! Iata, zeii acestia sunt facuti din aur si argint, din arama si din fier, pentru inselaciunea omeneasca. Ei nici nu vad si nici nu aud, fiind lucruri facute de maini omenesti, care nu pot a-si ajuta lor, nici a face bine altcuiva. Pentru ce dar sa ma inchin lor?"

Iar ighemonul i-a zis: "Spune-ne, Oreste, cuvantul cel de pe urma, sau te vei inchina zeilor sau nu, ca iata te asteapta muncile!" Sfantul a raspuns: "Ti se pare, ighemoane, ca ma tem de ingrozirea ta? Nu nadajdui ca ma vei infricosa cu munci, ci fa ceea ce voiesti, ca Domnul meu Iisus Hristos este cu mine si imi ajuta!" Atunci ighemonul a poruncit sa dezbrace pe Sfant si sa-l bata acolo, in capistea idoleasca.

Sfantul, incepand a patimi, si-a ridicat mainile in sus si a zis: "Cauta din cer, Dumnezeul meu, si ajuta mie, robului Tau!" Deci, Sfantul a fost batut fara mila cu diferite unelte, cu toiege, cu franghii si cu vine de bou; si atat de mult a fost batut, incat s-au schimbat patruzeci de ostasi, iar uneltele s-au rupt si s-au sfaramat, incat nu era un loc pe trupul lui fara rani, chiar si pantecele i se ranise. Iar Sfantul rabda vitejeste, incat toti se mirau de rabdarea lui.

Fiind batut astfel, tiranul ii zicea: "Jertfeste zeilor si te voi elibera!" Iar rabdatorul de chinuri, nimic nu-i raspundea. Atunci ighemonul a poruncit sa-i arda coastele cu fierul rosu, sa toarne otet tare pe ranile lui si sa le presare cu sare. Mucenicul, cautand in sus a zis: Dumnezeule, fa cu mine semn spre bine, ca sa vada cei ce ma urasc si sa se rusineze. Zicand acestea, a suflat asupra idolilor care erau in capiste si indata toti au cazut si s-au risipit ca praful. Apoi, Sfantul a strigat catre ighemon, zicandu-i: "Unde este taria zeilor tai, pentru ce nu si-au ajutat lor?" Si indata au fugit toti afara din capiste, fiind cuprinsi de frica; si a iesit si mucenicul. Dupa aceea, toata capistea s-a cutremurat si a cazut.

Apoi, ighemonul a poruncit sa duca pe Sfantul in temnita cea mai adanca, poruncind strajerilor sa nu-i dea nici piine, nici apa, ca sa fie omorit cu foame si cu sete. Sfantul, intrand in temnita, si-a ridicat mainile in sus si se ruga, zicand: "Doamne, Iisuse Hristoase, Cel ce m-ai invatat buna credinta din tineretile mele si ai departat de la mine toata ratacirea si inselaciunea; Cel ce ai zidit cerul si pamantul; Cel ce ai dus la odihna pe robii Tai Avraam, Isaac si Iacov; pe Tine Te rog, nu ma lasa, pentru ca eu m-am dat cu totul Tie; fa ca sa fiu partas celor ce au patimit pentru Tine si au mostenit imparatia Ta".

Rugandu-se astfel, Sfantul a stat in temnita sapte zile fara mancare si bautura, iar a opta zi l-a scos ighemonul iarasi la judecata si a zis catre dansul: "Ticalosule, necuratule si vrajmasule al zeilor nostri, tot impietrit si neinduplecat esti? Sa stii ca, daca nu te vei inchina zeilor, voi porni asupra ta mai cumplite munci si cu nemilostivire voi ridica viata ta; iar trupul tau cel necurat voi porunci sa-l inece in apa". Sfantul Orest a raspuns: "Sunt gata a rabda toate muncile, avand in inima mea semnul Domnului meu Iisus Hristos". Atunci muncitorul, umplandu-se de manie, a poruncit sa aduca douazeci de cuie de fier lungi de cate o palma si sa le bata in calcaiele Sfantului Orest.

Facandu-se si aceasta, a poruncit sa-l lege de un cal salbatic si sa-l tarasca pana ce va muri. Si calul, fiind alergat foarte tare, tragea pe Sfantul pe drumuri si pe cimpii, prin spini si pe pietre ascutite; apoi, in acele munci, Sfantul Orest, rabdatorul de chinuri, si-a dat duhul in mainile Domnului, tarit de cal douazeci si patru de stadii departe de cetate. Iar trupul lui a poruncit muncitorul sa-l arunce in raul ce se chema Fiva.

Dupa aceea s-a aratat in locul acela un om luminat ca soarele, care adunand moastele Sfantului, le-a ingropat in muntele ce era aproape de cetatea Tiana, dand Dumnezeului nostru slava, totdeauna, acum si pururea, si in vecii vecilor. Amin.

11 Noiembrie 2009

Vizualizari: 1042

Voteaza:

Sfintii Apostoli Olimp, Rodion, Erast si Sosipatru; Sfantul Mucenic Orest 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE